Ce se întâmplă cu norma de hrană a militarilor în contextul măsurilor bugetare. Anunțul făcut de Ilie Bolojan

Social

FOTO: Arhivă

Discuțiile privind reducerea cheltuielilor publice au readus în prim-plan un subiect sensibil: drepturile militarilor. În ultimele zile, în spațiul public au circulat informații potrivit cărora, în cadrul pachetului de măsuri bugetare analizat de Guvern, ar fi fost luată în calcul diminuarea sau eliminarea normei de hrană acordate personalului din armată. Tema a stârnit reacții imediate atât în mediul politic, cât și în rândul opiniei publice, fiind vorba despre un beneficiu considerat esențial pentru statutul militarilor.

Ce spune Bolojan despre reducerea normei de hrană

Premierul României, Ilie Bolojan, a intervenit miercuri seară, în direct la Antena 3 CNN, pentru a lămuri situația. Șeful Executivului a precizat că, deși propunerea a existat la nivel de analiză, aceasta nu va fi pusă în aplicare. Practic, ideea reducerii normei de hrană a fost abandonată după consultări interne.

Norma de hrană reprezintă o componentă importantă a veniturilor militarilor și nu este percepută doar ca un avantaj salarial, ci ca o compensație pentru specificul profesiei: program neregulat, misiuni în condiții dificile, pregătire continuă și obligații care depășesc adesea programul obișnuit de lucru. De aceea, orice discuție despre eliminarea ei a provocat îngrijorări.

În intervenția televizată, premierul a insistat că dezbaterea a avut un caracter tehnic și nu a fost o decizie finală, ci doar o variantă analizată în contextul presiunilor bugetare. Acesta a respins ideea că ar exista un responsabil unic pentru lansarea propunerii și a evitat să indice persoane sau instituții.

Vezi și:

Cum s-a referit Volodimir Zelenski la Nicuşor Dan după întâlnirea de la Cotroceni. Momentul a atras atenţia celor prezenţi

Cauza morţii mămicii de 29 de ani care a decedat aşteptându-şi copilul de la grădiniţă. Rezultatele autopsiei

„A fost o discuție tehnică”

„A fost o discuţie în două runde privitoare la acest subiect, dar eu pot să înţeleg încercarea unora de a se poziţiona în spaţiul public ca fiind cei care s-au opus şi de a căuta vinovaţi. Eu nu voi arunca responsabilitatea, nu voi identifica cu nume şi prenume persoana care a făcut propuneri. A fost o discuţie tehnică, dar nu cred că este corect să intrăm într-o discuţie care a fost doar de principiu şi ca o analiză, încercând să punem anatema pe unii sau pe alţii.

Ceea ce trebuie să facem noi este să lucrăm cu responsabilitate. Putem avea poziţii divergente, dar atunci când am convenit ceva cu toţii, trebuie să avem măcar responsabilitatea că dacă nu suntem cei mai mari susţinători ai unor măsuri pe care însă realitatea ne obligă să le luăm, măcar să nu fim cei mai mari detractori şi să încercăm să aruncăm toată vina în curtea altora. Acest lucru a fost discutat în două întâlniri, dar la finalul acestor discuţii s-a renunţat la o astfel de ipoteză”, a explicat premierul.

Potrivit șefului Executivului, Guvernul încearcă să identifice economii bugetare fără a afecta domenii considerate strategice. Apărarea este unul dintre acestea, mai ales în actualul context regional, când România este stat membru NATO și trebuie să își mențină capacitatea operațională.

Guvernul transmite că ajustările bugetare vor continua, însă nu vor viza direct drepturile de bază ale militarilor. Astfel, cel puțin pentru moment, norma de hrană rămâne neschimbată, iar tema pare închisă. Rămâne însă deschisă discuția mai amplă despre modul în care statul poate reduce deficitul fără a afecta sectoarele considerate vitale.