Ce este Consiliul Păcii al lui Trump: Inițiativa globală controversată a atras deja sprijinul a zeci de state

Inițiativa „Board of Peace” (Consiliul Păcii), lansată de președintele american Donald Trump, a devenit rapid un subiect de dezbatere intensă pe scena internațională. Conceput ca un nou mecanism de soluționare a conflictelor globale, Consiliul a atras deja sprijinul a zeci de state, dar și critici dure din partea unor aliați tradiționali ai Statelor Unite, care se tem că acest organism ar putea submina rolul Organizației Națiunilor Unite.

Ce este Consiliul Păcii?

Donald Trump a prezentat pentru prima dată ideea Consiliului Păcii în septembrie anul trecut, în contextul planului său de a pune capăt războiului din Gaza. Ulterior, Casa Albă a clarificat că scopul inițiativei este mult mai amplu: promovarea păcii și implicarea directă în rezolvarea conflictelor din întreaga lume. Potrivit proiectului de statut consultat de Reuters, Donald Trump va fi primul președinte al Consiliului, beneficiind de puteri executive extinse, inclusiv drept de veto asupra deciziilor și posibilitatea de a revoca membri.

Structura Consiliului este neobișnuită. Statele membre au mandate limitate la trei ani, însă pot obține statut permanent dacă contribuie cu câte 1 miliard de dolari pentru finanțarea activităților. În conducerea executivă fondatoare se regăsesc figuri apropiate lui Trump sau influente pe scena internațională: secretarul de stat Marco Rubio, trimisul special Steve Witkoff, fostul premier britanic Tony Blair și Jared Kushner, ginerele președintelui SUA.

Până în prezent, aproximativ 35 de lideri mondiali, dintr-un total de circa 50 invitați, și-au exprimat acordul de a se alătura Consiliului. Printre aceștia se numără numeroși aliați din Orientul Mijlociu, precum Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Iordania, Qatar și Egipt. De asemenea, Turcia și Ungaria – membri NATO cu lideri naționaliști apropiați de Trump – au acceptat invitația, alături de state din Asia, Africa și America Latină, precum Pakistan, Indonezia, Maroc, Vietnam, Paraguay sau Kazahstan.

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Horoscopul zilei de luni, 2 februarie 2026. Zodia pentru care săptămâna începe cu provocări profesionale

Un caz notabil îl reprezintă Armenia și Azerbaidjan, care au ajuns la un acord de pace mediat de SUA în 2025, după discuții purtate la Casa Albă. Mai controversată este însă acceptarea invitației de către Belarus, condus de Aleksandr Lukașenko, lider izolat mult timp de Occident din cauza încălcărilor drepturilor omului și a sprijinului acordat Rusiei în războiul din Ucraina. Gestul reflectă o apropiere mai largă între Washington și Minsk.

Rusia și China, ambii membri permanenți cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, nu au anunțat oficial dacă vor adera. Vladimir Putin a declarat că analizează propunerea, deși Trump a susținut public că Moscova a acceptat deja. Beijingul, aflat într-un armistițiu comercial fragil cu Washingtonul, rămâne rezervat, fiind probabil precaut față de orice inițiativă care ar putea diminua influența ONU.

Trump susține că nu dorește să înlocuiască ONU

De cealaltă parte, mai mulți aliați apropiați ai SUA au refuzat sau au reacționat cu prudență. Norvegia și Suedia au respins invitația, iar Franța intenționează să facă același lucru, decizie care l-a determinat pe Trump să amenințe Parisul cu tarife de 200% la vinuri și șampanie. Italia a exprimat rezerve constituționale, Canada a acceptat doar „în principiu”, iar Marea Britanie, Germania și Japonia nu și-au clarificat încă poziția. Ucraina analizează invitația, dar președintele Volodimir Zelenski a spus că îi este greu să conceapă participarea într-un consiliu alături de Rusia. Chiar și Papa Leon, primul pontif american, a fost invitat și evaluează propunerea.

Din punct de vedere juridic, puterea Consiliului rămâne limitată. ONU i-a acordat un mandat temporar până în 2027, strict pentru Gaza, inclusiv coordonarea reconstrucției și desfășurarea unei forțe internaționale de stabilizare. În afara acestui cadru, autoritatea Consiliului Păcii este neclară, iar colaborarea sa cu ONU ridică numeroase semne de întrebare.

Deși Trump susține că nu dorește să înlocuiască ONU, inițiativa sa reflectă o viziune alternativă asupra diplomației globale, centrată pe leadership american direct. Rămâne de văzut dacă acest Consiliu va deveni un instrument eficient de pace sau doar o nouă sursă de tensiuni în ordinea internațională.

„E o zi foarte interesantă. A durat mult. Sunt multe țări care au fost înștiințate. Toată lumea a vrut să facă parte din Consiliu. Conlucrăm cu mulți alții, inclusiv cu ONU.

Ieri am avut vizite cu mulți dintre cei mai buni și mai de succes lideri mondiali. Azi e cea mai importantă întâlnire pentru Consiliul Păcii.

Am pus capăt la opt războaie, ne apropiem să punem capăt încă unuia”, a spus Donald Trump.

La reuniunea de la Davos, Donald Trump a afirmat că grupul de state care și-au exprimat acordul de a se alătura inițiativei sale reunește „lideri foarte populari”, dar și, „în unele cazuri, nu chiar atât de populari”, remarcă ce a stârnit râsete în sală. Trump mai spusese anterior că l-a invitat și pe președintele rus Vladimir Putin să facă parte din acest consiliu, însă Kremlinul nu a confirmat public dacă Rusia a acceptat sau nu invitația.

Donald Trump a lansat avertismente asupra grupării Hamas, precizând că dacă nu va respecta acordul va fi „dusă la peire”:

„Un număr de 59 de țări, deși multe dintre ele nu sunt de acolo, participă la pacea din gaza. Multe dintre ele au arătat că dacă Hamas nu își respectă promisiunile, deși vor face asta, atunci îi vom duce la peire. Vrem să facem asta. Cu Hezbollahul din Liban trebuie să facem ceva. Eu le numesc mici rămășițe a ceea ce a fost înainte ale unor țări masive care se luptau unele cu altele.”

Președintele american a amintit faptul că SUA au distrus capacitățile nucleare ale Iranului și că au pus capăt conflictului din Siria.