Caz fără precedent: acuzațiile de „dependență de social media” ajung în instanță

În California a început un proces cu potențial istoric pentru industria tehnologică, considerat de juriști drept primul caz major din Statele Unite în care presupusa „dependență de social media” ajunge să fie judecată de un juriu.

Dosarul este privit ca un posibil punct de cotitură în modul în care sunt evaluate responsabilitățile platformelor digitale față de sănătatea mintală a utilizatorilor.

Reclamanta este o tânără de 19 ani, identificată în documentele oficiale prin inițialele K.G.M., care susține că, în perioada adolescenței, a dezvoltat o utilizare compulsivă a platformelor TikTok, YouTube, Facebook și Instagram.

Potrivit acuzațiilor, expunerea constantă la aceste aplicații ar fi contribuit la apariția unor probleme serioase: depresie, anxietate, stimă de sine scăzută, tulburări de percepție a propriei imagini corporale și gânduri suicidare.

În baza acestor afirmații, ea a dat în judecată companiile Meta, ByteDance și Google, acuzându-le că și-au construit produsele digitale într-un mod care favorizează comportamentele de tip adictiv, mai ales în rândul minorilor.

Un proces-pilot cu impact asupra întregii industrii tech

Cazul K.G.M. nu este unul izolat. El face parte dintr-un val mult mai larg de acțiuni în justiție intentate împotriva marilor platforme de social media, în care reclamanții invocă efecte negative asupra sănătății psihice.

Multe dintre aceste dosare au fost reunite într-o procedură comună, iar instanța a selectat câteva cazuri considerate reprezentative, care vor fi judecate primele.

Aceste procese-pilot au o miză majoră: verdictul lor poate deschide calea unor acorduri financiare extinse, care ar putea viza mii de reclamanți.

Selecția juriului a început la Tribunalul Superior din Los Angeles, iar specialiștii în drept constituțional subliniază caracterul fără precedent al situației.

Este pentru prima dată când un proces care pune în mod direct problema „dependenței de social media” ajunge în fața unui juriu american.

Dincolo de eventualele despăgubiri, implicațiile sunt mult mai largi: libertatea de exprimare online, protecțiile legale de care beneficiază platformele și limitele responsabilității corporative într-un ecosistem digital globalizat.

Designul aplicațiilor, nu conținutul: o strategie juridică nouă

Un element central al procesului este abordarea juridică aleasă de reclamantă. În loc să atace conținutul postat de utilizatori, care este protejat de legislația americană prin Secțiunea 230 și de Primul Amendament, acțiunea se concentrează pe „arhitectura” aplicațiilor: algoritmi de recomandare, scroll infinit, redare automată, notificări constante și mecanisme de recompensă digitală.

Strategia urmărește să demonstreze că aceste funcții de design sunt concepute deliberat pentru a menține utilizatorii conectați cât mai mult timp, creând comportamente de tip compulsiv.

Judecătoarea care supervizează cazul a respins o parte dintre acuzații, dar a decis că există suficiente elemente pentru ca un juriu să analizeze dacă aceste mecanisme de design au contribuit la prejudiciile invocate.

Platformele resping această interpretare și susțin că nu se poate face o separație reală între design și conținut. Fără conținut atractiv, argumentează avocații companiilor, nici algoritmii și nici funcțiile tehnice nu ar avea ce să promoveze.

În plus, atragerea și menținerea utilizatorilor nu este, în sine, o practică ilegală, fiind folosită în numeroase industrii digitale: de la platforme de streaming până la jocuri video și comerț online.

Un alt punct critic este problema cauzalității. Juriul va trebui să decidă dacă rețelele de socializare au fost un factor determinant în apariția problemelor de sănătate mintală ale tinerei sau dacă acestea au fost influențate de alți factori, precum mediul familial, școala, experiențele personale sau predispozițiile biologice.

Cercetările din domeniu indică o relație complexă între utilizarea social media și sănătatea psihică, fără o legătură simplă, directă și universal valabilă.

Indiferent de verdict, procesul K.G.M. marchează începutul unei etape noi în relația dintre justiție și marile platforme digitale. Nu este doar un litigiu individual, ci un test juridic major pentru întreaga industrie tech.

Rezultatul său ar putea redefini responsabilitatea platformelor, limitele protecției legale și modul în care societatea abordează una dintre cele mai sensibile teme ale epocii digitale: impactul real al rețelelor sociale asupra sănătății mintale.