Cât de tare s-a prăbușit Tesla în 2025, de fapt. Elon Musk a reușit să îngroape unul dintre cele mai puternice branduri de mașini electrice
În discuțiile despre Tesla, mult timp a fost suficient să rostești numele ca să declanșezi două reflexe: admirație pentru inovație și convingerea că firma a făcut din mașina electrică un obiect „cool”, nu un compromis. În 2025, însă, imaginea a început să se rupă pe o axă rar întâlnită la un brand auto: produsul a rămas competitiv în percepția multor posesori, dar brandul ca simbol public a intrat într-o spirală de respingere.
Asta e important, pentru că „valoarea de brand” nu înseamnă doar marketing și logo-uri, ci un amestec de încredere, reputație, disponibilitatea oamenilor de a recomanda produsul și puterea companiei de a cere un preț premium fără să-și sperie clienții. Când acest amestec se degradează, compania poate continua să vândă, poate continua să fie pe bursă, dar pierde acel avantaj invizibil care o făcea să pară inevitabilă.
Cifrele Brand Finance: de la vârful din 2023 la prăbușirea din 2025
În clasamentul Brand Finance Global 500 2026, valoarea de brand pentru Tesla este estimată la 27,61 miliarde de dolari, adică mai puțin de jumătate din vârful raportat în ianuarie 2023, când compania ajunsese la 66,2 miliarde. Traiectoria descrisă de analiza preluată de Electrek arată trei ani consecutivi de declin, cu o cădere de 36% atribuită perioadei 2025 și o comprimare accelerată a „premiumului” de imagine care diferenția Tesla de restul industriei.
În paralel, un indicator și mai dureros decât banii, pentru că reflectă direct conversația dintre oameni, este scorul de recomandare în SUA. În același set de date, scorul a ajuns la 4,0 din 10, față de 8,2 în 2023. Interpretarea practică e simplă: acolo unde Tesla a crescut ani întregi prin word of mouth, fără bugete clasice de publicitate, acum îți e mai greu să găsești entuziasm spontan. Iar când recomandarea scade, brandul începe să se comporte ca un produs pe care îl cumperi doar dacă ai argumente foarte pragmatice, nu pentru că îți oferă și un statut pozitiv.
Căderea se vede și în comparații directe. Brand Finance notează că mai mulți constructori auto trec peste Tesla la valoare de brand, între care Toyota , Mercede s -Benz , Volkswagen , Porsche și BMW . În același timp, BYD este descris ca fiind pe trend opus, cu o creștere anuală consistentă a valorii de brand. Nu e vorba doar de „cine vinde mai mult”, ci de cine câștigă capital de încredere într-un moment în care cumpărătorii au tot mai multe opțiuni electrice și nu mai sunt blocați într-un singur ecosistem.
Ce a „rupt” brandul și de ce efectul e greu de reparat
Explicațiile invocate de Brand Finance, așa cum sunt rezumate în relatările din presa de specialitate, combină trei ingrediente: senzația de stagnare la nivel de modele noi cu impact, percepția că prețurile nu mai sunt automat justificate în raport cu rivalii și, cel mai sensibil, asocierea puternică dintre brand și figura lui Elon Musk . Când un CEO devine un simbol polarizant, produsul ajunge să fie judecat printr-un filtru care nu are legătură cu autonomie, încărcare sau fiabilitate, iar asta lovește direct în segmentul de clienți care cumpărau Tesla și pentru semnificație socială, nu doar pentru tehnologie.
Aici e paradoxul pe care trebuie să-l înțelegi ca să citești corect „prăbușirea”: mașinile nu trebuie să devină brusc proaste ca să se prăbușească brandul. Poți avea un Model 3 sau un Model Y perceput ca solid, dar să ai tot mai puțini oameni dispuși să-l recomande în public, pentru că nu vor să fie asociați cu povestea din jur. În termeni de piață, asta se vede prin costuri mai mari de atragere a clienților noi, presiune suplimentară pe promoții și o relație mai fragilă cu cumpărătorii care până ieri îți făceau marketing gratuit.
O altă fisură importantă este distanța dintre piața financiară și sănătatea brandului. În 2025, acțiunea Tesla a avut perioade bune, alimentate de optimism în jurul proiectelor de robotaxi și AI, în timp ce indicatorii de reputație și recomandare au mers în direcția opusă. Dacă această prăpastie se adâncește, compania poate ajunge într-o situație în care „povestea pentru investitori” rămâne puternică, dar „povestea pentru client” devine tot mai greu de susținut fără schimbări reale de produs, preț și comunicare.
Există și o notă care complică tabloul: loialitatea declarată a posesorilor poate rămâne ridicată, ceea ce arată că o parte dintre clienți sunt mulțumiți de produs și nu vor să renunțe la el imediat. Dar asta nu rezolvă problema de creștere. Dacă baza existentă rămâne, iar intrările noi se reduc, brandul îmbătrânește, iar compania e împinsă să concureze mai mult pe preț și mai puțin pe aura de lider inevitabil. Iar în industria auto, când aura dispare, revine jocul clasic al rivalilor: platforme noi, calitate percepută, rețele de service, finanțare și pachete de garanție, conform Brand Finance.