Cât costă să fii student în România: abandonul universitar, în creştere. Facultăţile la care taxele se vor dubla

EDUCAȚIE
Cât costă să fii student în România: abandonul universitar, în creştere. Facultăţile la care taxele se vor dubla
FOTO: Profimedia Images

Viața de student în România este adesea romanticizată, dar realitatea financiară este mult mai complicată. Pentru tinerii care provin din orașe mici sau din mediul rural, admiterea la o facultate înseamnă automat și mutarea într-un mare centru universitar – București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara sau alte orașe similare. Iar această schimbare vine, încă din prima zi, cu un cost important: cazarea. Nu este însă singura cheltuială majoră pentru un tânăr care începe studiile superioare.

Ce costuri presupune viața de student

Nu toți studenții reușesc să prindă loc la cămin. În aceste condiții, alternativa rămâne chiria, iar prețurile sunt comparabile, uneori, cu un salariu minim. O garsonieră într-un oraș universitar mare poate depăși ușor 350–450 de euro lunar, în funcție de poziționare, sumă la care se adaugă utilitățile. Chiar și varianta împărțirii apartamentului cu alți colegi presupune sume considerabile.

La cazare se adaugă mâncarea, întreținerea, transportul urban și materialele de studiu. În practică, un student ajunge să cheltuiască lunar între 2.000 și 3.500 de lei, fără a include taxele universitare. Pentru cei fără sprijin financiar constant, presiunea devine rapid greu de gestionat. Din acest motiv, mulți studenți sunt nevoiți să se angajeze încă din timpul studiilor sau abandonează facultatea.

Taxele de studiu, tot mai mari

Situația este și mai complicată pentru studenții care nu intră la buget sau urmează o a doua facultate. În ultimul an, universitățile au anunțat majorări consistente ale taxelor. Oficial, acestea sunt motivate de inflație, costuri administrative și reducerea numărului de studenți pe grupă, dar în unele cazuri creșterile sunt spectaculoase.

Bucureștiul rămâne cel mai scump centru universitar. La Universitatea din București, taxa pentru studenții deja înscriși crește de la aproximativ 5.000 la 5.500 de lei, iar pentru boboci cea mai mare taxă este la Drept – aproximativ 8.800 de lei. Programele precum Biologie, Informatică sau Științe Politice în limba engleză se apropie de 6.000 de lei anual.

La Academia de Studii Economice, creșterile sunt și mai vizibile. Taxele vor urca cu 1.000 până la 3.000 de lei, iar la unele facultăți – precum Cibernetică sau Administrarea Afacerilor în limbi străine – pot ajunge până la 10.000 de lei. Pentru programele predate în limbi străine, costurile depășesc chiar și 12.000 de lei pe an.

În Cluj-Napoca, Universitatea Babeș-Bolyai a anunțat alinierea taxelor la aproximativ 6.500 de lei, practic dublu față de unele programe care costau în jur de 3.000 de lei. Majorarea va fi aplicată în două etape și îi va afecta mai ales pe studenții care intră din toamnă.

La Iași, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a decis creșteri semnificative: la Drept taxa urcă de la 3.200 la 6.000 de lei anual, la Informatică ajunge la 5.000 de lei, iar la Psihologie la 4.800 de lei.

Conducerea universităților explică deciziile prin creșterea cheltuielilor din ultimii ani. Reprezentanții studenților avertizează însă că impactul va fi major și ar putea împiedica mulți tineri să își continue studiile.

Abandonul universitar, o problemă majoră

România are deja una dintre cele mai ridicate rate de abandon universitar din Europa. În unele facultăți, peste jumătate dintre studenți nu ajung să își finalizeze studiile, în timp ce media europeană este în jur de 20%.

Un raport al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior arată că pentru generația înscrisă în 2015 rata agregată de abandon a fost de 47,96%. Din 120.309 studenți înmatriculați în anul I, doar 57.705 au obținut diploma de licență până în 2021. Cu alte cuvinte, aproape unul din doi studenți nu a terminat facultatea. Pentru promoția din 2016, abandonul a depășit deja 50%.

Costurile tot mai mari sunt una dintre explicațiile principale. Când chiria, traiul zilnic și taxele ajung la nivelul veniturilor unei familii, studiile devin un lux. Iar pentru mulți tineri, renunțarea nu mai este o alegere, ci o necesitate economică.