Cât costă, în realitate, educația „gratuită” în România. Părinții plătesc aproape 10.000 de lei anual. Meditațiile și afterschool-ul, cele mai mari cheltuieli

Educația considerată gratuită ajunge să coste tot mai mult familiile din România. În numai trei ani, suma medie suportată anual de părinți pentru școlarizarea unui copil a crescut cu aproximativ 3.100 de lei, ajungând la 9.818 lei.

Cea mai mare parte a banilor este direcționată către meditații și programe de tip after-school. Datele arată că pregătirea suplimentară nu mai reprezintă o excepție, în special în anii de gimnaziu, când elevii și părinții resimt tot mai puternic presiunea examenelor.

Aproape 10.000 de lei pe an pentru educația unui copil

Costul mediu anual suportat de o familie a crescut cu peste 44% față de nivelul înregistrat în 2021. De la rechizite și materiale didactice până la transport, alimentație, meditații sau activități desfășurate după ore, cheltuielile se acumulează și pun o presiune considerabilă asupra bugetelor familiale.

Cele mai mari sume sunt alocate meditațiilor, pentru care părinții plătesc în medie aproximativ 3.700 de lei pe an. Programele de tip after-school generează, la rândul lor, un cost mediu anual de aproximativ 2.500 de lei. Datele au fost prezentate în cadrul unei cercetări realizate de Salvați Copiii România privind costurile ascunse ale educației. TVR Info și Educație Privată au relatat concluziile studiului.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Cheltuielile diferă în funcție de ciclul de învățământ. Costurile sunt estimate la aproximativ 6.803 lei anual pentru un elev din învățământul primar, cresc la 10.781 de lei pentru gimnaziu și ajung la 12.119 lei în cazul unui licean.

Aproape jumătate dintre elevi fac meditații

O consultare recentă realizată de Salvați Copiii România în rândul elevilor cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani arată că 43% dintre aceștia participă la meditații. Fenomenul este mult mai răspândit în gimnaziu, unde procentul ajunge la 57%, comparativ cu 35% în cazul liceenilor.

Mai mult de jumătate dintre copiii care fac pregătire suplimentară, respectiv 55%, merg la meditații la cel puțin două discipline. Au fost semnalate inclusiv situații-limită în care un copil lucrează cu doi profesori diferiți la aceeași materie.

Vezi și:

Cât costă începutul de an școlar în 2026. Bugetul pentru rechizite, ghiozdan și haine pentru un elev

Aceste cifre indică o lipsă de încredere tot mai mare în capacitatea sistemului școlar obișnuit de a-i pregăti pe elevi pentru examene. Pentru unele familii, meditațiile sunt o metodă de consolidare a cunoștințelor. Pentru altele, ele devin aproape obligatorii, din teama că elevul va fi dezavantajat în competiția pentru un loc la un liceu bun.

Accesul la pregătire suplimentară depinde însă direct de veniturile familiei. Copiii ai căror părinți nu își permit meditații riscă să pornească la examene cu un dezavantaj față de colegii care beneficiază de mai multe ore de pregătire în fiecare săptămână.

Admiterea separată la liceu ar putea crește costul meditațiilor

Posibilitatea ca anumite licee să organizeze propriile concursuri de admitere ar putea intensifica fenomenul meditațiilor. Elevii ar trebui să se pregătească nu numai pentru Evaluarea Națională, ci și pentru cerințele și subiectele stabilite de unitățile de învățământ la care doresc să candideze.

Salvați Copiii România avertizează că o asemenea măsură ar putea majora cheltuielile familiilor și ar putea reduce echitatea procesului de admitere. Organizația recomandă menținerea repartizării computerizate drept principalul mecanism de admitere în liceele de stat, cu excepția probelor de aptitudini organizate pentru filiera vocațională.

Dacă examenele proprii ale liceelor vor fi totuși introduse, organizația solicită amânarea aplicării măsurii până la realizarea unei evaluări preliminare de impact. De asemenea, este cerută consultarea elevilor din clasele a VII-a și a VIII-a, inclusiv prin Consiliul Național al Elevilor și prin structurile de reprezentare existente în școli.

Ce recomandă OCDE pentru admiterea la liceu

OCDE arată că trecerea elevilor către învățământul secundar superior nu ar trebui să depindă de rezultatul unui singur examen. Procesul de orientare ar trebui să ia în considerare mai multe informații despre aptitudinile, interesele și evoluția școlară a fiecărui copil, inclusiv rezultatele obținute în clasele a VII-a și a VIII-a. Raportul OCDE privind educația din România avertizează asupra efectelor pe care selecția timpurie și examenele cu miză ridicată le pot avea asupra echității.

Problema este cu atât mai importantă cu cât o proporție ridicată a elevilor români nu atinge nivelul minim de competență. Potrivit OCDE, aproximativ 49% dintre elevi se află sub nivelul de bază la matematică, 44% la științe și 42% la citire. Analiza economică a OCDE pentru România evidențiază și diferențele mari dintre elevii proveniți din medii socioeconomice diferite.

În acest context, Salvați Copiii solicită ca resursele disponibile să fie direcționate prioritar către programele de prevenire a abandonului școlar, activitățile remediale, „Școala după școală”, „A doua șansă” și asigurarea unei mese sănătoase pentru elevii din comunitățile vulnerabile.

Extinderea acestor măsuri ar putea reduce atât decalajele educaționale, cât și dependența familiilor de meditațiile plătite. În lipsa unui sprijin consistent oferit prin școală, costul educației riscă să continue să crească, iar rezultatele elevilor să depindă tot mai mult de posibilitățile financiare ale părinților.