Când respingi un apel necunoscut pe telefon, faci de fapt un favor escrocilor din spatele numărului anonim, spun experții în AI

Telefonul sună, vezi un număr necunoscut și apeși reflex „respinge”. Pare cel mai rapid mod de a scăpa de spam, roboți și tentative de înșelătorie. Doar că, într-o explicație devenită virală, Nona, profesoară și specialistă în inteligență artificială, avertizează că tocmai reacția asta poate funcționa ca o confirmare că numărul tău este activ, iar de aici apelurile pot continua sau chiar se pot intensifica.

În spatele fenomenului stă o logică simplă: campaniile de apelare, fie ele comerciale agresive sau frauduloase, urmăresc eficiența. Iar pentru eficiență, au nevoie să știe ce numere „merită” încercate din nou.

De ce „respinge” poate valida numărul

În call centere și în sistemele automate de apelare, fiecare încercare produce un „rezultat” măsurabil: a sunat și nu a răspuns nimeni, a fost ocupat, s-a închis instant, s-a răspuns, a existat interacțiune. Aceste rezultate sunt clasificate în practică prin coduri de tip „disposition” sau „wrap-up” care ajută campaniile să decidă dacă reîncearcă și cât de repede.

Aici apare ideea de „validare”: dacă sistemul detectează un semnal clar că la capătul celălalt există un utilizator real și un număr funcțional, acel contact devine mai valoros. Conform Diario AS, Nona susține că respingerea poate fi interpretată ca un semn că numărul e activ, chiar dacă tu nu ai vorbit cu nimeni, iar asta intră în logica de optimizare a campaniilor: se insistă acolo unde există „semn de viață”.

Mai e un detaliu important: apelul nu începe, de fapt, când sună telefonul. În multe cazuri, numărul tău ajunge în baze de date comerciale (prin conturi, servicii, formulare, consimțăminte, parteneri) sau în liste care pot fi revândute. Iar când cineva cumpără o listă, o „curăță” și o testează tocmai pentru a vedea ce contacte sunt active și receptive.

Ce poți face imediat, fără să intri în joc

Prima regulă e să reduci la minimum interacțiunea. Autoritățile americane de reglementare recomandă să nu apeși taste și să nu urmezi indicațiile unui robot „ca să te dezabonezi”, fiindcă tocmai acest tip de reacție poate duce la mai multe apeluri nedorite, scriu cei de la Associated Press.

Practic, asta se traduce în câteva obiceiuri simple: nu suna înapoi numerele dubioase, nu răspunde cu „da” la întrebări automate, nu negocia cu roboți și nu oferi informații personale. Dacă e o entitate legitimă, de multe ori va lăsa mesaj vocal sau va reveni pe canale oficiale. În paralel, folosește fără jenă filtrele telefonului: identificare spam, blocare, „silence unknown callers” (pe iPhone) sau protecțiile anti-spam din aplicațiile de telefon pe Android.

O altă tactică utilă este să lași apelul să se încheie singur (sau să pui telefonul pe silențios pentru necunoscuți), în loc să „tai” activ. Nu există o garanție universală că asta oprește spamul, dar logica este să nu oferi un semnal suplimentar de reacție rapidă pe care un sistem automat o poate folosi ca indicator de „utilizator prezent”.

„Soluțiile administrative” care chiar taie din sursă

A doua viteză, mai lentă, dar deseori mai eficientă, ține de controlul datelor. Dacă apelurile sunt comerciale (nu neapărat fraudă), poți cere retragerea consimțământului și ștergerea datelor pentru marketing, acolo unde știi cine te sună, și poți depune plângeri când ți se ignoră opțiunile. În Uniunea Europeană, cadrul GDPR îți oferă pârghii clare pentru a întreba cine îți prelucrează numărul și în ce scop.

Există și mecanisme de „excludere publicitară” în unele țări. În Spania, de exemplu, Lista Robinson este un serviciu gratuit prin care utilizatorii își pot înscrie datele pentru a reduce comunicările comerciale de la companii cu care nu au consimțământ. Deși nu e o soluție magică împotriva escrocilor (care ignoră regulile), astfel de registre pot reduce o parte din zgomotul legal, iar scăderea „volumului” face mai ușor să observi apelurile cu adevărat periculoase.

Concluzia e mai puțin satisfăcătoare decât o respingere nervoasă, dar mai pragmatică: cu cât oferi mai puține semnale și cu cât îți cureți mai bine urmele administrative (consimțăminte, liste, plângeri când e cazul), cu atât reduci șansele să rămâi prins într-o roată de apeluri.