Calendarul ortodox se completează: 16 noi sfinte femei vor fi canonizate în România

Calendarul ortodox românesc se îmbogățește cu noi modele de credință și jertfă. Biserica Ortodoxă Română urmează să proclame oficial canonizarea a 16 femei românce, recunoscute pentru viața lor sfântă, pentru mărturisirea credinței și pentru exemplul pe care l-au oferit comunităților în care au trăit. Este un moment de profundă semnificație spirituală, care aduce în prim-plan rolul esențial al femeilor în istoria și viața Bisericii.

16 femei sfinte, recunoscute pentru jertfa lor

Slujba solemnă de proclamare a canonizării va avea loc vineri, 6 februarie, în Catedrala Patriarhală din București. Evenimentul va fi oficiat de toți membrii Sfântului Sinod, sub conducerea Patriarhului Daniel, marcând oficial trecerea acestor femei în rândul sfinților pomeniți de Biserică. Odată cu acest act, calendarul ortodox va include încă 16 nume de sfinte românce, alăturându-se celor peste 100 de sfinți autohtoni deja canonizați.

Printre noile sfinte se află femei din epoci și contexte foarte diferite: mucenițe, soții de domnitori sau mame de sfinți. Sunt recunoscute, astfel, nu doar jertfa martirică, ci și sfințenia trăită în familie, în viața monahală sau în condiții istorice extrem de dure. Se remarcă, între altele, soțiile domnitorilor Constantin Brâncoveanu și Neagoe Basarab, dar și mamele unor mari ierarhi ai Bisericii, precum Calinic de la Cernica și Andrei Șaguna.

Un loc aparte îl ocupă Maria Brâncoveanu, soția voievodului Constantin Brâncoveanu, al cărei mormânt se află la Biserica Sfântul Gheorghe Nou, situată chiar la kilometrul zero al Capitalei. Ea a dorit să fie îngropată alături de soțul și copiii săi, martirizați de otomani. Emil Nedelea-Cărămizaru, preot paroh al bisericii, a amintit:

Vezi și:

Mesajul emoționant transmis de MApN pentru pilotul care a murit salvând un câine. „Trebuie să rămână pentru noi o lecție”

Detalii dureroase despre tatăl care a murit alături de fiica sa în accidentul din Cluj. Vecinul care i-a dat prioritate l-a împins apoi spre moarte

„Aici este înmormântată și Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, iar candela adusă în anul 1720 la mormântul soțului ei aduce mărturie despre faptul că și-a dorit să fie înmormântată în ultima ctitorie a soțului ei, Constantin Brâncoveanu. Maria Brâncoveanu a murit de cinci ori. Cu soțul ei și cu cei patru fii decapitați la Constantinopol, în 1714.”

„Ar putea să fie începutul unei campanii anti-violență în familie”

Lista noilor sfinte include și figuri mai apropiate de vremurile noastre. Nazaria, prima stareță a Mănăstirii Văratic, Blandina Gobjila – învățătoare deportată timp de 15 ani în Siberia – sau schimonahia Elisabeta Lazăr, de la Mănăstirea Pasărea, sunt exemple de credință trăită în tăcere și suferință. Aceasta din urmă a intrat în monahism la doar 15 ani și a dus o viață de asceză și rugăciune pe muntele Giumalău, până la moartea sa, în 2014.

Teologul Radu Preda subliniază importanța acestui moment: „Avem și în comunism, dar și acum, foarte mulți bărbați și foarte multe femei, poate chiar mai multe, statistic, oameni care se califică la sfințenie. Faptul că Ortodoxia recunoaște că femeile pot fi sfinte ar putea să fie începutul unei campanii anti-violență în familie”, potrivit TVR Info.

Canonizarea celor 16 sfinte femei nu este doar o recunoaștere a trecutului, ci și un mesaj pentru prezent: sfințenia poate fi trăită în orice context, iar credința, jertfa și dragostea sunt valori care rămân actuale, indiferent de epocă.

Inteligența artificială schimbă războiul din Orientul Mijlociu. Decizii mai rapide, lovituri optimizate și erori care pot costa vieți