Benzina și dieselul primesc o nouă șansă în UE. Înțelegerea dintre Germania și Franța care poate schimba viitorul mașinilor, inclusiv în România
Europa pare tot mai puțin convinsă că eliminarea motoarelor termice din oferta automobilelor noi, începând cu 2035, reprezintă cea mai bună soluție pentru viitorul industriei auto. După ani în care tranziția către propulsia electrică a fost prezentată drept o direcție ireversibilă, cele mai puternice economii ale Uniunii Europene au ajuns la un compromis care ar putea permite continuarea comercializării unor automobile cu motoare pe benzină și diesel.
Franța și Germania au convenit pe 16 octombrie 2026 asupra unei poziții comune privind relaxarea obiectivelor europene de reducere a emisiilor. Înțelegerea vine într-un moment dificil pentru constructorii tradiționali, confruntați cu prețuri ridicate de producție, concurența tot mai agresivă a mărcilor chinezești și investițiile uriașe necesare dezvoltării automobilelor electrice. Pentru România, unde Dacia și Ford Otosan reprezintă componente importante ale industriei, consecințele pot fi semnificative. Reuters
Germania și Franța vor să schimbe regulile pentru 2035. Ce se întâmplă cu motoarele termice
Legislația europeană adoptată inițial prevedea reducerea cu 100% a emisiilor de CO₂ pentru flotele de autoturisme noi începând cu 2035, comparativ cu nivelurile de referință stabilite de regulament. În practică, obiectivul ar fi eliminat posibilitatea comercializării automobilelor noi convenționale cu motoare pe benzină și motorină, fără să interzică circulația celor deja înmatriculate.
În decembrie 2025, Comisia Europeană a propus reducerea obiectivului de la 100% la 90%, cu obligația constructorilor de a compensa diferența prin măsuri precum utilizarea oțelului cu emisii reduse sau a unor combustibili alternativi. Noul compromis franco-german merge mai departe și propune păstrarea reducerii de 90%, dar fără obligația compensării celor 10% rămase. Aceasta este diferența esențială față de informațiile preliminare care sugerau o posibilă coborâre directă a țintei la 80%. electrive.com
Schimbarea ar putea permite constructorilor să continue comercializarea unor automobile cu propulsie termică sau hibridă după 2035, în limitele stabilite de viitoarea legislație. Nu înseamnă însă că toate modelele actuale cu motoare convenționale vor putea fi vândute nelimitat, deoarece constructorii vor trebui în continuare să respecte obiective stricte privind emisiile medii.
Pentru industria germană, compromisul reprezintă o oportunitate de a prelungi utilizarea tehnologiilor în care a investit masiv. Volkswagen, BMW și Mercedes-Benz au dezvoltat game electrice importante, însă profitabilitatea automobilelor convenționale rămâne un argument economic puternic.
În schimb, Franța a obținut sprijinul Germaniei pentru reguli care favorizează producția europeană. Propunerile discutate includ cerințe privind originea componentelor și a bateriilor automobilelor care beneficiază de anumite subvenții sau contracte publice.
Ce înseamnă schimbarea pentru Dacia, Ford și șoferii din România
Pentru Dacia, flexibilizarea regulilor europene ar putea oferi mai mult timp pentru dezvoltarea și comercializarea motorizărilor hibride și a sistemelor alimentate cu GPL. Constructorul român are o poziționare diferită față de mărcile premium, iar prețul accesibil reprezintă unul dintre argumentele sale principale.
Obligația unei electrificări accelerate ar putea genera presiuni suplimentare asupra prețurilor, în special pentru automobilele de volum. Posibilitatea menținerii unor sisteme de propulsie hibride ar permite constructorilor să adapteze mai gradual producția și investițiile. Totuși, această perspectivă nu reprezintă o garanție că Dacia va continua să comercializeze toate motorizările actuale după 2035.
La Craiova, Ford Otosan produce automobile și vehicule comerciale, inclusiv versiuni electrice și cu propulsie convențională. O eventuală relaxare a obiectivelor ar putea influența planificarea industrială, dar deciziile privind viitoarele modele depind și de cererea pieței, competitivitatea fabricii și strategia grupului.
În același timp, există riscul ca Europa să piardă teren în fața Chinei. Constructori precum BYD dezvoltă rapid baterii, platforme electrice și sisteme de încărcare, iar o încetinire a investițiilor europene ar putea accentua diferențele tehnologice.
Pentru șoferii români, schimbarea nu modifică deocamdată regulile de înmatriculare și nici dreptul de a utiliza automobilele existente. Înțelegerea dintre Franța și Germania reprezintă o poziție politică comună, nu o modificare legislativă deja adoptată. Parlamentul European și statele membre trebuie să negocieze forma finală, iar următoarea etapă importantă este programată în noiembrie 2026. euronews
Miza depășește însă simpla supraviețuire a motorului termic. Europa încearcă să găsească un echilibru între protejarea locurilor de muncă, reducerea dependenței de petrol și păstrarea competitivității într-o industrie în care avantajul tehnologic se schimbă foarte repede. Pentru România, rezultatul acestor negocieri poate influența atât viitoarele investiții industriale, cât și prețurile automobilelor disponibile în reprezentanțe.