Astronomii confirmă pentru prima dată existența unei planete rătăcitoare: un gigant cât Saturn, expulzat din propriul sistem stelar
Pentru prima dată în istoria astronomiei, cercetătorii au obținut dovezi directe că o planetă adevărată, lipsită de orice stea gazdă, se deplasează singură prin Calea Lactee.
Descoperirea confirmă că nu doar stelele eșuate sau piticele brune pot hoinări prin galaxie, ci și planete formate inițial în sisteme stelare obișnuite, care au fost ulterior alungate violent din orbitele lor, scrie Mashable.
De-a lungul ultimului deceniu, oamenii de știință au identificat aproximativ o duzină de obiecte catalogate drept „planete rătăcitoare”, însă majoritatea acestor cazuri s-au bazat pe estimări indirecte și ipoteze statistice.
Noul obiect, în schimb, a putut fi analizat mult mai precis, permițând determinarea masei sale reale și eliminând dubiile legate de natura sa.
O planetă de mărimea lui Saturn, confirmată prin măsurători directe
Studiul, publicat în revista științifică Science, arată că acest corp ceresc are o masă comparabilă cu cea a planetei Saturn.
Potrivit coordonatorului cercetării, profesorul Subo Dong de la Universitatea Peking din Beijing, acest rezultat consolidează ideea că galaxia este populată de numeroase exoplanete „orfane”, formate în sisteme solare și aruncate ulterior în spațiul interstelar în urma unor evenimente extreme.
Elementul-cheie care diferențiază această descoperire de cele anterioare este faptul că masa planetei a fost măsurată direct, nu dedusă aproximativ.
Cercetătorii au reușit acest lucru observând același eveniment cosmic rar atât de pe Pământ, cât și din spațiu. Această abordare a permis depășirea unei limitări majore care a afectat mult timp studiul planetelor rătăcitoare.
„Pentru prima dată, nu mai vorbim despre o estimare statistică, ci despre o măsurătoare clară a masei unui candidat de planetă rătăcitoare. Știm sigur că este o planetă”, a explicat Subo Dong într-un comunicat oficial.
Microlentila gravitațională și momentul rar care a făcut posibilă descoperirea
Planetele fără stea sunt extrem de greu de detectat. Ele nu emit lumină proprie și nu pot fi observate prin metodele clasice de identificare a exoplanetelor, precum tranzitul, tehnica prin care astronomii urmăresc scăderea luminozității unei stele atunci când o planetă trece prin fața ei. În lipsa unei stele-gazdă, această metodă devine inutilizabilă.
Singura tehnică viabilă rămâne microlentila gravitațională. Fenomenul apare atunci când un obiect masiv trece prin fața unei stele îndepărtate, iar gravitația sa acționează ca o lentilă, amplificând temporar lumina stelei de fundal. Acest efect durează de la câteva ore la câteva zile, după care dispare complet.
Problema majoră, până recent, a fost că microlentila nu oferea informații suficiente pentru a determina cu precizie distanța obiectului observat.
Fără această informație, masa nu putea fi calculată independent, iar cercetătorii nu puteau exclude complet posibilitatea ca obiectele să fie, de fapt, pitice brune, corpuri prea mici pentru a deveni stele, dar prea mari pentru a fi considerate planete.
Noul rezultat se bazează pe un eveniment de microlentilă observat în mai 2024. Observatoare terestre au detectat o creștere de luminozitate de aproximativ două zile a unei stele dinspre centrul galaxiei.
În mod providențial, aceeași aliniere a fost monitorizată și de satelitul Gaia al Agenției Spațiale Europene, aflat la circa 1,6 milioane de kilometri de Pământ.
Cele două puncte de observație au permis măsurarea paralaxei microlentilei, un efect similar percepției adâncimii la oameni, care apare deoarece fiecare ochi vede scena dintr-un unghi ușor diferit. Aplicând același principiu la scară cosmică, cercetătorii au putut calcula separat distanța și masa planetei rătăcitoare.
Descoperirea confirmă că cel puțin o parte dintre aceste lumi singuratice sunt planete autentice, formate în mod clasic, și oferă un argument solid că expulzările violente din sisteme stelare sunt fenomene mai frecvente decât se credea.
În același timp, ea deschide drumul către studii mai precise despre populația invizibilă de planete care străbat galaxia fără o stea călăuzitoare.