Ar trebui să te ajute, dar mai mult te încurcă: ce au descoperit oamenii de știință despre inteligența artificială la locul de muncă

În ultimii ani, inteligența artificială a fost prezentată drept soluția care ar urma să revoluționeze modul în care lucrăm.

Companiile au investit masiv în instrumente automate, promițând creșterea productivității și reducerea sarcinilor repetitive. Totuși, realitatea din birouri pare să fie mai nuanțată decât promisiunile tehnologice.

Un studiu realizat de cercetători de la University of California, Berkeley sugerează că introducerea inteligenței artificiale în activitatea zilnică a angajaților nu aduce întotdeauna simplificarea muncii. În anumite situații, tehnologia poate chiar să creeze sarcini în plus și să amplifice presiunea profesională, scrie Le Figaro.

Cercetarea a fost realizată pe parcursul a opt luni și a urmărit activitatea a aproximativ 200 de angajați dintr-o companie de tehnologie.

Specialiștii au participat la ședințe, au analizat comunicarea din echipe și au realizat zeci de interviuri pentru a înțelege modul în care instrumentele de inteligență artificială influențează fluxul real de lucru.

Cum ajunge inteligența artificială să creeze mai multă muncă

Unul dintre cele mai interesante rezultate ale studiului este faptul că timpul economisit cu ajutorul inteligenței artificiale nu se transformă neapărat în mai mult timp liber pentru angajați. În schimb, acesta este adesea reinvestit în alte sarcini.

În practică, mulți angajați ajung să preia responsabilități care înainte aparțineau altor colegi, unor colaboratori externi sau unor departamente diferite. Astfel, rolurile devin mai extinse, iar lista de responsabilități crește.

Vezi și:

Probabil cel mai important pas în depistarea clipurilor deepfake vine de la Sony. Cum verifică autenticitatea cadrelor

Google Maps introduce funcții AI bazate pe Gemini: Ask Maps și navigație 3D inteligentă pentru peste 2 miliarde de utilizatori

De exemplu, în cazul echipelor de dezvoltare software, programatorii au început să verifice și să corecteze codul generat de colegii care folosesc instrumente bazate pe inteligență artificială. Deși aceste soluții pot accelera anumite procese, ele necesită totuși verificări suplimentare pentru a evita erorile.

În loc să reducă volumul de muncă, tehnologia poate transforma angajații în „supervizori” ai sistemelor automate. Astfel, oamenii nu doar execută sarcinile, ci trebuie și să monitorizeze permanent rezultatele generate de algoritmi.

De ce devine tot mai greu pentru angajați să se deconecteze

Un alt efect observat în studiu este estomparea graniței dintre muncă și timpul liber. Deoarece interacțiunea cu inteligența artificială pare mai simplă decât realizarea efectivă a unei sarcini, mulți angajați ajung să trimită solicitări sistemelor automate chiar și în timpul pauzelor.

Unii participanți la studiu au recunoscut că obiceiul de a lansa „o ultimă cerere” către sistem înainte de a pleca de la birou devine tot mai frecvent. Ideea este ca programul să continue procesarea informațiilor în absența lor.

În paralel, inteligența artificială încurajează multitaskingul. Angajații ajung să gestioneze simultan mai multe activități: comunicarea cu colegii, verificarea rezultatelor generate de AI și sarcinile propriu-zise. Acest lucru duce la un sentiment constant de fragmentare a atenției.

Pe termen scurt, organizațiile pot observa o creștere a productivității. Totuși, cercetătorii avertizează că pe termen lung pot apărea efecte negative: oboseală accentuată, epuizare profesională și dificultăți în separarea vieții personale de cea profesională.

În fața acestor riscuri, specialiștii le recomandă companiilor să introducă reguli mai clare privind utilizarea inteligenței artificiale.

Printre soluțiile sugerate se numără stabilirea unor pauze înainte de deciziile importante, prioritizarea sarcinilor și menținerea interacțiunii umane în procesele de lucru.

Când intră pensiile pe card în aprilie 2026. Vin mai devreme banii de Paște sau se păstrează data obișnuită