AI-ul a devenit parte din viața generației 16–24 ani: Inteligența artificială, la mare căutare în rândul tinerilor europeni

Inteligența artificială generativă nu mai este un experiment de laborator sau o tehnologie de nișă. În Europa, aceasta a devenit deja un instrument cotidian pentru o generație întreagă.

Datele pentru anul 2025 arată o transformare profundă în modul în care tinerii folosesc tehnologia, cu un impact direct asupra educației, vieții personale și formării competențelor digitale.

În rândul tinerilor cu vârste între 16 și 24 de ani, aproape două treimi au utilizat instrumente de inteligență artificială generativă într-un singur an.

Procentul este aproape dublu față de utilizarea înregistrată la nivelul populației generale (16–74 ani), ceea ce indică o ruptură clară între generații în raportarea la AI. Pentru tineri, aceste tehnologii nu mai sunt „noutăți”, ci extensii firești ale mediului digital în care trăiesc, se arată pe Eurostat.

AI-ul ca instrument educațional, personal și social

Utilizarea inteligenței artificiale generative de către tineri nu se limitează la un singur domeniu. Dimpotrivă, ea se distribuie natural în mai multe zone ale vieții cotidiene.

Cea mai mare diferență față de populația generală apare în zona utilizării personale: aproape jumătate dintre tinerii europeni folosesc AI pentru scopuri private, de la creație de conținut și divertisment, până la organizare personală și explorare informațională.

Educația este un alt domeniu major de adopție. Aproape 40% dintre tinerii europeni folosesc instrumente AI în contexte de învățare formală, școală, liceu, universitate, față de un procent mult mai redus în rândul populației generale.

Vezi și:

Alte zeci de concedieri în rândul specialiștilor IT: compania care preferă să mizeze pe inteligența artificială și susține că așa crește cifra de afaceri

Nu te vei mai putea ascunde atât de ușor în mediul online sub umbrela anonimatului: cum te prinde și te dă de gol inteligența artificială

Diferența arată că AI-ul devine rapid parte din infrastructura educațională informală: nu ca disciplină separată, ci ca instrument transversal, folosit pentru documentare, învățare asistată, sinteză de informații și rezolvare de sarcini.

În schimb, utilizarea profesională este relativ apropiată între cele două categorii de vârstă. Explicația este structurală: o parte semnificativă dintre tineri nu au intrat încă pe piața muncii, ceea ce limitează accesul la utilizarea AI în contexte profesionale formale.

Totuși, acest echilibru statistic ascunde un fapt important: tinerii acumulează competențe AI înainte de a intra în câmpul muncii, ceea ce va schimba radical dinamica pieței muncii în următorii ani.

AI-ul nu este perceput de această generație ca o tehnologie „specială”, ci ca o unealtă normală, similară cu motoarele de căutare, rețelele sociale sau aplicațiile de productivitate.

România, pe harta inegalităților digitale din Europa

Distribuția utilizării AI-ului nu este uniformă în Uniunea Europeană. Unele state înregistrează niveluri foarte ridicate de adopție în rândul tinerilor, depășind 80%, ceea ce indică o integrare accelerată a inteligenței artificiale în cultura digitală națională. În aceste societăți, AI-ul este deja o componentă standard a alfabetizării digitale.

La polul opus, România se află printre țările cu cele mai scăzute procente de utilizare în rândul tinerilor. Mai puțin de jumătate dintre românii cu vârste între 16 și 24 de ani folosesc instrumente de inteligență artificială generativă, ceea ce indică un decalaj semnificativ față de media europeană.

Această diferență nu este doar una tehnologică, ci una structurală: accesul la infrastructură digitală, calitatea educației digitale, cultura tehnologică, politicile publice și nivelul de integrare a competențelor digitale în sistemul educațional influențează direct ritmul adopției. În acest context, AI-ul devine un nou indicator al inegalității digitale, nu doar între generații, ci și între state.

Mai mult decât atât, aceste date sugerează un fenomen mai profund: inteligența artificială nu mai este o tehnologie a viitorului, ci o realitate a prezentului. Generația tânără nu o mai „adoptă”, ci crește direct cu ea. Pentru această categorie de vârstă, AI-ul nu este o inovație disruptivă, ci o componentă normală a mediului digital.

Diferența reală nu mai este între cei care folosesc sau nu AI, ci între cei care o înțeleg critic și cei care o folosesc pasiv. Iar aceasta va deveni una dintre cele mai importante linii de separație socială ale următorului deceniu.

Care sunt cei mai mari importatori și exportatori ai României. Locurile ocupate de Lidl, Dacia și Porsche