Aeroporturile din București vor sisteme antidronă. Cum poate o dronă obișnuită să pună în pericol un avion de pasageri

Aeroporturile din București vor sisteme antidronă. Cum poate o dronă obișnuită să pună în pericol un avion de pasageri
Dronele care pătrund neautorizat în apropierea aeroporturilor pot reprezenta un risc pentru siguranța zborurilor

Aeroporturile Henri Coandă Otopeni și Băneasa – Aurel Vlaicu ar putea fi dotate cu sisteme antidronă, capabile să detecteze, să identifice și să urmărească aparatele de zbor fără pilot care pătrund neautorizat în zonele protejate. Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a început deja demersurile necesare pentru o viitoare achiziție și vrea să afle inclusiv cât vor costa instruirea personalului, întreținerea și reparațiile echipamentelor.

Măsura vine în contextul în care dronele au devenit tot mai accesibile, iar prezența lor în apropierea unui aeroport poate reprezenta un risc pentru siguranța traficului aerian. Chiar și o dronă comercială, folosită în mod obișnuit pentru filmări sau agrement, poate crea probleme serioase dacă ajunge în apropierea unei piste sau pe traiectoria unui avion.

Ce sisteme vrea CNAB pentru aeroporturile Otopeni și Băneasa

Compania Națională Aeroporturi București planifică achiziția unor sisteme integrate C-UAS pentru cele două aeroporturi din Capitală. Acestea trebuie să permită detectarea, identificarea, urmărirea și localizarea aeronavelor fără pilot.

În prezent, CNAB derulează o consultare de piață pentru a estima costurile asociate serviciilor necesare după achiziția echipamentelor. Sunt vizate instruirea personalului care va utiliza sistemele, mentenanța și eventualele reparații.

Calculele trebuie să acopere o perioadă de patru ani: 24 de luni în care sistemele se vor afla în garanție și alte 24 de luni după expirarea acesteia. Potrivit informațiilor anunțate de CNAB, consultarea de piață urmează să se încheie pe 9 septembrie.

Sistemele trebuie să poată detecta dronele zi și noapte

Una dintre cerințele importante este ca noile echipamente să poată funcționa permanent. Sistemele trebuie să fie capabile să detecteze și să urmărească drone atât ziua, cât și noaptea.

În plus, supravegherea trebuie să poată continua în condiții meteorologice cât mai variate. Este important în cazul unui aeroport, unde activitatea se desfășoară permanent și unde un aparat neautorizat trebuie identificat cât mai repede, indiferent de momentul zilei.

Sistemele anti-dronă moderne pot utiliza mai multe tehnologii pentru identificarea aparatelor fără pilot. Potrivit FAA, acestea pot include radare, detectarea semnalelor radio și sisteme electro-optice, iar folosirea mai multor tehnologii permite confirmarea și urmărirea mai precisă a unei drone.

CNAB solicită și posibilitatea integrării unor mijloace de neutralizare non-cinetică și cinetică. Cu alte cuvinte, sistemul nu trebuie doar să semnaleze existența unei drone, ci să permită integrarea unor soluții prin care amenințarea să poată fi înlăturată, în limitele cadrului legal aplicabil.

Cum poate o dronă obișnuită să pună în pericol un avion

O dronă comercială poate părea inofensivă în comparație cu un avion de pasageri. Unele modele cântăresc numai câteva sute de grame, iar altele câteva kilograme. Problema apare însă din cauza vitezei cu care se deplasează avionul în momentul unei eventuale coliziuni.

La impact, componentele rigide ale dronei, precum bateria, motoarele electrice sau alte piese, pot provoca avarii. Analizele realizate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) au luat în calcul efectele unor coliziuni cu drone asupra unor zone vulnerabile ale aeronavelor, inclusiv parbrizul și motoarele.

O altă problemă este dimensiunea redusă a dronei. Pentru echipajul unui avion care se deplasează cu viteză mare, observarea suficient de devreme a unui asemenea obiect poate fi foarte dificilă. Din acest motiv, prevenția și detectarea de la sol devin esențiale în apropierea aeroporturilor.

Decolarea și aterizarea sunt momentele cu risc ridicat

Prezența dronelor este cu atât mai problematică în apropierea aeroporturilor deoarece avioanele se află la altitudini reduse în timpul decolării și aterizării.

EASA arată că incidentele în care sunt observate drone neautorizate în interiorul sau în apropierea aeroporturilor pot determina autoritățile să restricționeze ori chiar să oprească temporar operațiunile pe pistă.

Prin urmare, nu este necesar ca drona să lovească efectiv un avion pentru a produce consecințe. Simpla prezență a unui aparat neautorizat într-o zonă critică poate determina suspendarea temporară a decolărilor și aterizărilor până când autoritățile se asigură că pericolul a dispărut.

O astfel de situație poate produce întârzieri în lanț. Aeronavele care urmau să decoleze pot rămâne la sol, iar cele care se apropie de aeroport pot fi menținute în așteptare sau, în anumite situații, redirecționate către alte aeroporturi.

De ce nu ai voie să ridici o dronă oriunde

Utilizarea unei drone este supusă unor reguli chiar dacă aparatul este cumpărat pentru agrement sau pentru realizarea unor fotografii și filmări. În Europa există zone geografice în care operarea dronelor este restricționată sau interzisă, iar spațiul din jurul aeroporturilor beneficiază de o protecție specială.

EASA recomandă operatorilor să verifice înaintea fiecărui zbor zonele geografice aplicabile și să păstreze distanța față de aeroporturi, aerodromuri și aeronave. În anumite zone, operarea unei drone este posibilă numai în condiții speciale sau după obținerea autorizărilor necesare.

Așadar, faptul că o dronă este un produs comercial și poate fi cumpărată cu ușurință nu înseamnă că poate fi ridicată în orice loc. În apropierea unui aeroport, o decizie aparent banală a operatorului poate afecta traficul aerian și poate pune în pericol siguranța zborurilor.

România are deja un sistem antidronă

Achiziția pregătită de CNAB nu ar reprezenta prima utilizare a unei asemenea tehnologii în aviația civilă din România. Autoritatea Aeronautică Civilă Română are deja în dotare un sistem antidronă, în urma unei achiziții finalizate în 2025.

Pentru Otopeni și Băneasa, obiectivul este însă dotarea celor două aeroporturi cu sisteme integrate care să permită supravegherea și identificarea rapidă a dronelor neautorizate.

Creșterea numărului de drone comerciale face ca protejarea aeroporturilor să devină tot mai importantă. Un aparat de mici dimensiuni nu trebuie să fie unul militar sau special modificat pentru a crea o problemă. Dacă ajunge într-o zonă în care avioanele decolează sau aterizează, simpla sa prezență poate fi suficientă pentru declanșarea procedurilor de siguranță și perturbarea traficului aerian.