Acordul comercial între UE și SUA, pus pe pauză după noile tarife anunțate de Trump ca presiune pentru Groenlanda

ECONOMIE
Acordul comercial între UE și SUA, pus pe pauză după noile tarife anunțate de Trump ca presiune pentru Groenlanda
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele american Donald Trump, în momentul semnării acordului comercial SUA–UE, în 2025. (Foto: Profimedia)

Acordul comercial transatlantic care trebuia să țină sub control un nou război al tarifelor intră în impas, după ce Donald Trump a anunțat taxe suplimentare pentru mai multe țări europene și a legat explicit ridicarea lor de „cumpărarea completă și totală” a Groenlandei de către Statele Unite. În aceste condiții, eurodeputații spun că nu mai există bază politică pentru a merge înainte cu ratificarea pactului.

Acordul, semnat anul trecut de Trump și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, era prezentat ca o „armistițiu” comercial: SUA ar fi urmat să aplice un tarif general de 15% la importurile din UE, iar blocul european să renunțe la introducerea unor taxe pentru exporturile americane vizate de înțelegere, relatează AP News.

Ce tarife a anunțat Trump și de ce blochează Parlamentul European acordul

Trump a anunțat că de la 1 februarie va aplica un tarif de 10% pentru bunurile importate dintr-un grup de țări europene, inclusiv Danemarca, Germania, Franța, Regatul Unit, Olanda, Suedia, Norvegia și Finlanda. Potrivit declarațiilor sale, taxa ar urma să crească la 25% de la 1 iunie, dacă nu există un „deal” pentru Groenlanda.

În acest context, Manfred Weber, liderul grupului PPE din Parlamentul European, a transmis că escaladarea tensiunilor face imposibil, „în acest stadiu”, un vot favorabil pentru pact, chiar dacă PPE era în principiu de partea acordului. Mesajul politic e clar: dacă tarifele sunt folosite ca instrument de presiune geopolitică, ratificarea se îngheață.

„Bazooka” comercială și riscul unei spirale de represalii

Mai multe grupuri politice din Parlamentul European cer ca UE să fie pregătită pentru un răspuns dur, inclusiv prin tarife de retorsiune sau prin așa numitul instrument anti coerciție, poreclit în Bruxelles „bazooka” comercială. Acesta ar permite o gamă de măsuri punitive dacă un partener folosește comerțul ca șantaj economic, de la restricții la investiții până la limitări în achiziții publice.

Totuși, declanșarea instrumentului nu ține de Parlament, ci de Comisia Europeană, iar apoi ar necesita sprijinul unei majorități calificate de state membre, lucru complicat într-un climat în care unele capitale se tem să nu agraveze conflictul cu Washingtonul. Între timp, lideri europeni avertizează că măsurile americane pot împinge relația transatlantică într-o spirală periculoasă, cu efecte directe asupra exportatorilor și prețurilor.