7 semne că aerul din locuință ar trebui verificat. Problemele pe care mulți români le pot trece cu vederea

Aerul din casă poate ascunde probleme chiar și atunci când locuința pare curată și este aerisită regulat. Mucegaiul ascuns, umiditatea excesivă, monoxidul de carbon, particulele fine produse în timpul gătitului sau radonul sunt doar câteva dintre lucrurile care pot afecta calitatea aerului din interior.

Subiectul este relevant și în România, unde multe locuințe folosesc centrale termice, sobe sau alte aparate care funcționează prin ardere. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență recomandă inclusiv instalarea detectoarelor de monoxid de carbon, în special în apropierea centralelor, sobelor, boilerelor și aragazelor.

Există și un pericol despre care se vorbește mai puțin: radonul. România are o hartă națională realizată pe baza măsurătorilor concentrației de radon din interiorul clădirilor, iar CNCAN stabilește inclusiv metodologia prin care acesta poate fi măsurat.

7 semne că ar trebui să verifici aerul din casă

Nu toți poluanții dintr-o locuință pot fi văzuți sau mirosiți. Tocmai de aceea, anumite situații ar trebui să îți atragă atenția.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

1. Ai renovat recent. Vopseaua, adezivii, mobilierul nou și diferite materiale de construcții pot elibera compuși organici volatili în aer.

2. Se depune foarte mult praf, deși faci curățenie frecvent. O cantitate neobișnuită de praf poate indica existența unei surse de particule în interior sau pătrunderea lor constantă din exterior.

3. Ai umiditate mare în casă. Condensul frecvent pe geamuri, pereții umezi sau mirosul persistent de umezeală sunt semnale care nu ar trebui ignorate. Umiditatea ridicată favorizează apariția mucegaiului.

4. Ai avut infiltrații sau o inundație. O țeavă spartă, apa infiltrată prin acoperiș sau pereți ori o baie inundată pot lăsa umezeală în materiale chiar și după ce suprafața pare uscată.

5. Simți miros de mucegai, dar nu vezi nimic. Mucegaiul se poate dezvolta în spatele mobilierului, sub pardoseală, în jurul ferestrelor sau în alte zone ascunse.

6. Observi mucegai pe pereți sau tavan. În acest caz, problema nu mai este doar o suspiciune. Trebuie identificată și cauza care a permis apariția lui.

7. Ai dureri de cap, somnolență sau stare de rău care apar în special acasă. Simptomele pot avea numeroase cauze și nu demonstrează automat că aerul din locuință este problema. Totuși, dacă există aparate care funcționează prin ardere, trebuie exclusă inclusiv expunerea la monoxid de carbon. IGSU avertizează că acest gaz reprezintă un pericol în locuințe și recomandă detectoare dedicate.

Monoxidul de carbon, un risc important în locuințele din România

Unul dintre cele mai periculoase lucruri despre monoxidul de carbon este faptul că nu îl poți detecta cu simțurile. Este un gaz fără culoare și miros, iar intoxicațiile pot avea consecințe grave.

Riscul poate apărea în locuințele în care există centrale termice, sobe, boilere sau alte aparate care ard combustibil. IGSU recomandă verificarea și întreținerea periodică a instalațiilor de încălzire și a sistemelor de evacuare a gazelor arse, precum și aerisirea încăperilor. Aragazul sau cuptorul pe gaz nu trebuie folosite pentru încălzirea locuinței.

Autoritățile recomandă și montarea unui detector de monoxid de carbon. În 2026 continuă în România campania „Detector pentru viață”, prin care sunt instalate gratuit detectoare de fum și monoxid de carbon în anumite gospodării vulnerabile. A treia ediție a programului prevede distribuirea a încă 10.000 de dispozitive în 20 de județe.

Dacă detectorul de monoxid de carbon declanșează alarma, recomandarea IGSU este evacuarea imediată a locuinței și apelarea numărului 112.

Radonul nu are miros și nu poate fi observat în casă

Un alt contaminant care merită luat în calcul în România este radonul, un gaz radioactiv natural care nu are culoare, miros sau gust. Prezența sa nu poate fi stabilită uitându-te prin casă sau după un anumit miros, ci prin măsurători specifice.

CNCAN publică o hartă a radonului din România, construită pe baza măsurătorilor efectuate în interiorul clădirilor de laboratoare desemnate. România are și o metodologie oficială pentru determinarea concentrației de radon în aerul din clădiri și de la locurile de muncă.

Datele CNCAN arată relevanța problemei: în investigațiile efectuate în clădiri educaționale, aproximativ 20% dintre clădirile analizate au înregistrat concentrații de radon de peste 300 Bq/m³, valoarea de referință prevăzută de legislație. Asta nu înseamnă că 20% dintre toate locuințele din România depășesc această valoare, ci doar că problema există și trebuie evaluată prin măsurători acolo unde este cazul.

Ce poți verifica în aerul din locuință

Pentru o evaluare de bază există aparate de monitorizare care urmăresc mai mulți parametri. Printre cei mai utili se numără PM2.5, adică particulele foarte fine, compușii organici volatili (COV), dioxidul de carbon, temperatura și umiditatea relativă.

Dioxidul de carbon poate oferi informații despre cât de bine este ventilată o încăpere, în timp ce PM2.5 poate crește inclusiv în timpul gătitului. Compușii organici volatili pot proveni din vopsele, produse de curățenie, parfumuri, adezivi sau mobilier.

Un astfel de aparat nu detectează însă orice pericol. Pentru monoxid de carbon trebuie folosit un detector destinat acestui gaz, iar pentru radon sunt necesare măsurători specifice. Plumbul și azbestul necesită, de asemenea, metode separate de identificare.

Când este cazul să chemi un specialist

Dacă ai mucegai care reapare după curățare, infiltrații persistente sau valori neobișnuite înregistrate constant de aparatele de monitorizare, problema trebuie investigată la sursă. Simplul fapt că ștergi mucegaiul de pe perete nu rezolvă situația dacă în spatele lui există în continuare condens sau o infiltrație.

Pentru radon există în România laboratoare desemnate pentru efectuarea măsurătorilor, iar CNCAN publică informații despre monitorizare și zonele prioritare. Există inclusiv ghiduri oficiale pentru prevenirea pătrunderii radonului în clădirile noi și pentru reducerea concentrației în clădirile existente.

În cazul unei locuințe pe care urmează să o cumperi, merită să fii atent mai ales la urme de infiltrații, miros persistent de umezeală, mucegai, ventilație și starea instalațiilor de încălzire. Unele probleme ale aerului interior nu sunt evidente la o simplă vizionare, iar descoperirea lor după mutare poate însemna lucrări costisitoare.

De ce unele cabluri USB-C nu funcționează cu PC-ul tău, deși se potrivesc perfect în port