Ziua de lucru de 13 ore, în premieră în UE. Măsura răspunde deficitului de forță de muncă și urgențelor operaționale, invocă autoritățile din Grecia

Într-o societate tot mai anxioasă și obosită, Grecia ia în calcul trecerea zilei de muncă de la 8 la 13 ore, iar argumentele contra curg: de la pierderea echilibrului viață–muncă, la riscul de supramuncă și epuizare; totuși, „dar”-ul guvernului elen vine cu cifre și o realitate dură din piață – deficit de forță de muncă și urgențe operaționale pe care companiile spun că nu le mai pot gestiona în vechiul cadru.

Parlamentul de la Atena urmează să voteze o legislație care ar permite, în anumite condiții, programul de lucru de până la 13 ore pe zi în sectorul privat. Inițiativa este prezentată de guvernul de centru-dreapta drept un pas spre o piață a muncii mai „flexibilă”, motivat de deficitul de personal și de nevoile operaționale ale companiilor. Votul are loc pe fondul unor proteste naționale și al opoziției sindicatelor.

Proiectul vine după modificări introduse în iulie 2024, când în industrie, retail, agricultură și unele servicii a devenit posibil un program de șase zile pe săptămână, cu un plus de 40% plătit pentru a șasea zi lucrată. Guvernul a invocat atunci îmbătrânirea și scăderea populației, precum și lipsa de lucrători calificați.

Ce prevede proiectul și cum se calculează timpul de muncă

Textul prevede că angajații pot lucra până la 13 ore pe zi, pentru cel mult 37,5 zile pe an, cu un plafon de 48 de ore pe săptămână calculat ca medie pe patru luni și cu un maxim de 150 de ore suplimentare pe an. Regula rămâne, însă, săptămâna de 40 de ore, iar orele suplimentare ar urma să fie mai bine compensate, cu un bonus de 40%.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Ministerul Muncii grecesc a subliniat că programul extins ar trebui să fie voluntar, fără obligația angajaților de a accepta ore suplimentare. În practică, sindicatele contestă această aserțiune, arătând că raportul de forțe favorizează angajatorii, mai ales într-un context cu puține inspecții la locul de muncă.

Reacții din societate și argumentele executivului

Sindicatele au organizat o grevă generală și au cerut retragerea proiectului, acuzând „abolirea” de facto a zilei de opt ore și afectarea vieții familiale și sociale. Opoziția politică denunță dereglementarea raporturilor de muncă și riscurile pentru echilibrul muncă-viață, calificând dezbaterea privind „ziua de 13 ore” drept inacceptabilă.

Executivul afirmă că pachetul ar sprijini mediul privat și ar „întări” poziția angajaților, invocând nivelul scăzut al șomajului. Ministrul Muncii a arătat că formula „zi de 13 ore” nu presupune un program zilnic permanent: se poate aplica până la 37 de zile pe an, aproximativ trei zile pe lună, și cere acordul salariatului. Tot în logica „flexibilității”, proiectul include opțiuni pentru fragmentarea concediului în mai mult de două părți, programe săptămânale flexibile, contracte pe două zile și angajări rapide prin aplicație pentru nevoi urgente.

Între nevoile economiei și temerile privind abuzurile

Criticii avertizează că noul cadru ar legaliza abateri deja întâlnite la orele suplimentare, crescând riscul de epuizare și accidente. În același timp, contextul social rămâne tensionat: salariile din Grecia sunt printre cele mai mici din UE, ceea ce împinge mulți angajați să aibă două joburi, iar indicatorii privind puterea de cumpărare sunt sub media europeană.

Votul din parlament este anticipat să treacă cu sprijinul majorității, însă dezbaterea despre granița dintre „flexibilitate” și protecția muncii rămâne deschisă, odată cu testarea limitelor unei reforme prezentate ca răspuns la deficitul de forță de muncă și la urgențele operaționale.