Zelenski dezvăluie planul de pace negociat cu SUA: 20 de puncte și concesia majoră care ajunge acum la Moscova

După săptămâni de negocieri intense între Kiev și Washington, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezentat public proiectul unui acord de pace revizuit, menit să pună capăt războiului declanșat de Rusia. Documentul, redus de la 28 la 20 de puncte, include o concesie majoră acceptată de Ucraina și urmează să fie transmis oficial Moscovei, unde reacțiile sunt, deocamdată, rezervate.

Planul a fost descris de publicații precum Kyiv Independent și Kyiv Post drept un compromis dificil, rezultat din presiuni diplomatice și din dorința Statelor Unite de a testa disponibilitatea Kremlinului pentru negocieri reale. În paralel, SUA și Ucraina au conturat și proiecte separate privind garanțiile de securitate și reconstrucția economică a țării.

Concesia-cheie făcută de Kiev și liniile roșii rămase

Cea mai importantă concesie anunțată de Zelenski vizează estul Ucrainei. Liderul de la Kiev a declarat că este dispus să retragă trupele ucrainene din zonele din estul regiunii Donețk aflate încă sub control ucrainean și să le transforme într-o zonă demilitarizată. Măsura este condiționată însă de un gest simetric din partea Rusiei: retragerea forțelor ruse dintr-o zonă echivalentă.

Această propunere atinge miezul disputelor teritoriale care au blocat în mod repetat negocierile de pace. Până în prezent, Moscova a cerut control deplin asupra regiunii Donețk, fără a oferi semnale clare că ar accepta un compromis. Mai mult, două puncte sensibile din plan – controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie și statutul regiunii Donbas – rămân încă nerezolvate între SUA și Ucraina.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Ce prevede acordul în 20 de puncte negociat cu SUA

Documentul reafirmă suveranitatea Ucrainei și instituie un acord complet de neagresiune între Rusia și Ucraina, monitorizat prin sisteme de supraveghere bazate pe sateliți. Ucraina ar urma să primească garanții de securitate „similare articolului 5”, oferite de SUA, NATO și state europene, care ar intra automat în vigoare în cazul unei noi agresiuni ruse.

Armata ucraineană ar rămâne la un efectiv de 800.000 de militari în timp de pace, iar Ucraina își reafirmă statutul de stat non-nuclear. Documentul nu menționează explicit aderarea la NATO, dar prevede integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană la o dată clar stabilită și acces preferențial la piața UE.

Un capitol amplu este dedicat reconstrucției economice: fonduri de dezvoltare, investiții în infrastructură, energie, minerit și tehnologie, precum și un obiectiv ambițios de mobilizare a până la 800 de miliarde de dolari pentru refacerea zonelor distruse de război.

1. Semnatarii afirmă că Ucraina este un stat suveran.
2. Documentul constituie un acord de neagresiune complet și incontestabil între Rusia și Ucraina.
3. Se instituie un mecanism de monitorizare a liniei de conflict, cu sisteme de supraveghere fără pilot bazate pe sateliți, pentru detectarea timpurie a încălcărilor.
4. Ucraina primește garanții de securitate.
5. Efectivul forțelor armate ale Ucrainei rămâne la 800.000 de persoane în timp de pace.
6. SUA, NATO și state europene semnatare oferă garanții „similare articolului 5”, după următoarele reguli:
   A. Dacă Rusia invadează Ucraina, se lansează o reacție militară coordonată și se reinstaurează toate sancțiunile globale împotriva Rusiei.
   B. Dacă Ucraina invadează Rusia sau deschide focul asupra teritoriului rus fără provocare, garanțiile devin nule. Dacă Rusia deschide focul asupra Ucrainei, garanțiile intră în vigoare.
   C. Prevederea privind compensații către SUA pentru furnizarea garanțiilor (menționată inițial) este eliminată.
   D. Acordurile bilaterale de securitate semnate anterior între Ucraina și aproximativ 30 de țări rămân în vigoare.
7. Rusia oficializează poziția de neagresiune față de Europa și Ucraina în legislație și documente, prin ratificare în Duma de Stat.
8. Ucraina devine membră a UE la o dată clar stabilită și primește acces preferențial pe termen scurt la piața europeană (data aderării rămâne, în acest moment, obiect de discuție).
9. Ucraina beneficiază de un pachet de dezvoltare globală, într-un acord separat, care include:
   A. Fond de dezvoltare pentru investiții în industrii cu creștere rapidă (tehnologie, centre de date, IA).
   B. Investiții comune SUA–Ucraina în restaurarea, modernizarea și exploatarea infrastructurii de gaze (conducte și stocare).
   C. Eforturi comune pentru reconstrucția zonelor devastate, cu accent pe orașe și cartiere rezidențiale.
   D. Prioritate pentru dezvoltarea infrastructurii.
   E. Extinderea extracției de minerale și resurse naturale.
   F. Pachet special de finanțare de la Banca Mondială pentru accelerarea eforturilor.
   G. Grup de lucru la nivel înalt și numirea unui administrator al prosperității, care să supravegheze implementarea planului.
10. Se creează mai multe fonduri pentru refacerea economiei, reconstrucție și probleme umanitare, cu scopul de a mobiliza 800 de miliarde de dolari (estimarea pagubelor).
11. Ucraina accelerează negocierile pentru un acord de liber schimb cu SUA.
12. Ucraina își reafirmă angajamentul de a rămâne stat non-nuclear, în conformitate cu Tratatul de neproliferare.
13. Centrala nucleară de la Zaporojie și refacerea hidrocentralei de la Kakhovka: Washingtonul propune exploatare comună Ucraina–Rusia–SUA (33% fiecare), cu SUA supraveghetor principal; Ucraina se opune controlului rus și propune o întreprindere comună SUA–Ucraina, cu distribuție a energiei stabilită de SUA; se cere demilitarizarea zonei pentru siguranță.
14. Ucraina și Rusia introduc cursuri școlare care promovează înțelegerea și toleranța, combat rasismul și prejudecățile; Ucraina adoptă norme UE privind toleranța religioasă și protecția limbilor minoritare.
15. Controlul teritoriilor: un scenariu posibil include retragerea Rusiei din Dnipropetrovsk, Mikolaiv, Sumî și Harkov; pentru Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson se aplică principiul „menținerii pozițiilor actuale”.
16. Dacă „pozițiile actuale” nu sunt acceptate, opțiunea unei zone economice libere ar putea fi posibilă doar prin referendum, cu întregul pachet supus votului.
17. Rusia și Ucraina se angajează să se abțină de la folosirea forței pentru a modifica aranjamentele teritoriale și să rezolve disputele prin mijloace diplomatice.
18. Rusia nu împiedică utilizarea de către Ucraina a râului Nipru și a Mării Negre în scopuri comerciale; un acord maritim separat asigură libertatea de navigație și transport, cu demilitarizarea peninsulei Kinburn ocupate de Rusia.
19. Se înființează un comitet umanitar care asigură:
    A. Schimb de prizonieri „toți pentru toți”.
    B. Eliberarea tuturor civililor reținuți, inclusiv copii și prizonieri politici.
    C. Măsuri pentru rezolvarea problemelor umanitare și reducerea suferinței victimelor.
20. După semnare, Ucraina organizează alegeri prezidențiale cât mai curând; acordul devine obligatoriu juridic, implementarea este monitorizată de un „Consiliu pentru Pace” prezidat de Trump, iar încălcările duc la sancțiuni; încetarea focului intră în vigoare imediat ce toate părțile acceptă acordul.

Reacția Rusiei și ce urmează dacă planul este acceptat

Proiectul urmează să fie transmis Moscovei, însă semnalele venite dinspre Kremlin sunt prudente. Oficialii ruși au pus sub semnul întrebării ideea unui „progres” real și au sugerat că propunerile occidentale nu sporesc șansele unei păci durabile.

Dacă Rusia ar accepta documentul, acordul final ar trebui semnat de liderii Ucrainei, SUA, Europei și Rusiei, iar încetarea focului ar intra imediat în vigoare. Pentru ca înțelegerea să devină efectivă, ea ar urma să fie ratificată de parlamentul ucrainean și, posibil, validată prin referendum în termen de 60 de zile. Deocamdată, mingea este în terenul Moscovei, iar viitorul planului depinde de disponibilitatea Kremlinului de a accepta un compromis pe teritoriu și securitate.