Zeci de mii de români din Germania stau pe banii statului european. Statistica nu ne pune într-o lumină bună

Germania se confruntă cu o dezbatere aprinsă privind costurile sistemului său social, pe fondul numărului mare de beneficiari străini ai alocației de cetățenie (Bürgergeld). Potrivit celor mai recente date, aproape jumătate dintre cei care primesc sprijin provin din afara țării, iar România figurează, cu 78.000 de persoane, în rândul naționalităților dependente de acest ajutor.

Ucrainenii domină statistica, românii în top zece

În total, aproximativ 5,5 milioane de persoane beneficiază în prezent de Bürgergeld în Germania, echivalentul a 6,5–8% din populație. Dacă 52% dintre aceștia sunt cetățeni germani, ponderea străinilor a crescut semnificativ, ajungând la 48%.

Cel mai numeros grup este format din ucraineni – circa 705.000 de persoane. Ei sunt urmați de sirieni (512.000), afgani (201.000) și turci (192.000), relatează WA.de.

În această ierarhie apar și țările din Balcanii de Vest (112.000), Bulgaria (108.000), Irak (101.000) și România, cu aproximativ 78.000 de beneficiari. Astfel, românii se regăsesc între primele zece naționalități care primesc acest tip de ajutor.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

De la refugiu la dependență de stat

Creșterea ponderii străinilor se explică prin valurile de imigrație din ultimii ani, mai ales după izbucnirea războiului din Ucraina în 2022. Mulți dintre cei sosiți recent nu reușesc să își găsească imediat un loc de muncă, fiind nevoiți să învețe limba și să obțină calificări pentru a se integra pe piața muncii.

Landesbank Baden-Württemberg subliniază că ponderea străinilor beneficiari a urcat de la 37% la 48% în doar câțiva ani. Datele sunt interpretate diferit: unii politicieni avertizează asupra riscului ca Germania să devină un ”magnet social”, în timp ce experții Bundestagului consideră că atribuirea exclusiv economică a migrației este ”prea simplistă”.

Fostul ministru al Sănătății, Jens Spahn, a mers mai departe, declarând pentru Redaktionsnetzwerk Deutschland (RND) că fenomenul ar putea deveni ”o dinamită socială”. Totuși, analize independente arată că nu există dovezi clare că Bürgergeld ar fi principalul motiv pentru care imigranții aleg Germania.

Reforma lui Merz: sancțiuni mai dure pentru cei care refuză munca

Tema a devenit centrală în politica germană. Noul guvern condus de cancelarul Friedrich Merz (CDU) pregătește reformarea sistemului, intenționând să transforme Bürgergeld în ”Noua Securitate de Bază”.

Printre schimbări se numără reguli mai stricte, sancțiuni înăsprite și eliminarea perioadei de protecție a activelor. La o conferință de presă din martie 2025, Friedrich Merz a anunțat: ”Pentru persoanele care sunt apte de muncă și refuză în mod repetat un loc de muncă rezonabil, beneficiile lor vor fi complet retrase.”

Liderul SPD, Lars Klingbeil, a confirmat susținerea acestui plan, precizând: ”Cei care refuză complet să muncească nu se pot baza pe același nivel de sprijin ca ceilalți.”

Dacă aceste modificări vor fi aplicate, sistemul social german va trece prin cea mai dură reformă din ultimii ani. În acest context, cei 78.000 de români care depind acum de sprijinul statului german vor fi direct afectați, iar statisticile rămân un subiect delicat pentru imaginea comunității românești din diaspora.