Viteza luminii este 299.792.458 m/s, iar geolocația Marii Piramide din Giza este 29.9792458°N. Explicația din spatele coincidenței

Într-o epocă în care curiozitatea digitală se întâlnește cu dorința de mister, un detaliu aparent banal a aprins imaginația internauților: viteza luminii, exprimată în metri pe secundă, este aproape identică cu coordonata geografică nordică a Marii Piramide din Giza. Fenomenul a fost rapid transformat într-un subiect viral, alimentând teorii despre cunoștințe străvechi pierdute și calcule imposibile făcute cu mii de ani în urmă.

Coincidență matematică sau o enigmă a trecutului? Dincolo de fascinația superficială, explicația este mult mai simplă și, paradoxal, mai interesantă tocmai prin lipsa oricărei intenționalități umane.

O potrivire numerică care pare prea frumoasă ca să fie întâmplătoare

Totul pornește de la două cifre: 299.792.458 m/s – viteza luminii în vid, și 29.9792458°N – latitudinea exactă a Marii Piramide din Giza, una dintre cele mai vechi și mai fascinante construcții ale lumii antice. Aceste valori, aproape identice prin secvențierea cifrelor, au alimentat postări virale care sugerează că egiptenii ar fi cunoscut viteza luminii cu mii de ani înaintea oricărui fizician modern.

Însă realitatea este mult mai puțin misterioasă. În primul rând, sistemul metric, în care este exprimată viteza luminii, nici măcar nu exista în Antichitate. A fost definit oficial abia în 1791, cu mult după epoca faraonilor. Anticii egipteni foloseau o unitate numită „cubit” – un etalon variabil, bazat pe lungimea antebrațului. Dacă ar fi fost măsurată în cubiți pe secundă, viteza luminii ar fi fost de aproximativ 571.033.253, o cifră care nu se mai potrivește cu nicio coordonată notabilă de pe hartă.

Nu, egiptenii nu au ascuns secretul universului în nisipul Gizei

Teoretic, ar fi fost imposibil ca egiptenii să fi avut cunoștințe despre viteza luminii. Măsurarea ei a fost realizată prima dată de astronomul danez Ole Rømer în 1676, cu ajutorul observațiilor asupra mișcărilor sateliților lui Jupiter. Și chiar dacă, prin absurd, cineva din Antichitate ar fi aflat cum se deplasează lumina, lipsa unei unități de măsură standardizate și a unui sistem global de coordonate geografice ar fi făcut imposibilă codificarea acelei informații într-o latitudine.

Mai mult, linia latitudinală 29.9792458°N traversează numeroase alte locuri de pe glob, nu doar Giza. Doar faptul că una dintre cele mai cunoscute structuri din lume se află fix acolo a făcut ca această potrivire să fie atât de remarcabilă.

Pe scurt, nu avem de-a face cu o dovadă a unui geniu pierdut, ci cu o simplă coincidență numerologică care, tocmai pentru că e întâmplătoare, este cu atât mai fermecătoare.