Videouri false cu pseudo-profeții despre anul 2050: cum folosește extrema dreaptă AI pe rețelele sociale ca să radicalizeze și să câștige teren

În ultimele luni, o serie de clipuri fabricate cu ajutorul inteligenței artificiale au început să circule intens pe rețelele sociale, prezentând un viitor „previzionat” pentru marile orașe europene în 2050. În ele, simboluri recognoscibile – precum Turnul Eiffel din Paris, Big Ben în Londra – apar vandalizate, învăluite în fum și gunoaie, și înconjurate de mulțimi prezentate drept „islamiste” sau „de culoare”. Deși falsurile sunt evidente, videoclipurile sunt folosite ca instrument de propagandă pentru a alimenta frica legată de migrație și a atrage sprijin politic.

Potrivit unei analize citate de AFP, politicieni, activiști și influenceri din zona de extremă dreapta distribuie astfel de imagini pentru a susține că „așa va arăta Europa dacă nu schimbăm lucrurile la timp”. Nu este vorba despre prognoze, ci despre montajele ușor de produs cu instrumente AI generative, prezentate însă publicului drept „previziuni” tehnologice ale viitorului, menite să normalizeze idei rasiste și să justifice o retorică alarmistă.

Cum funcționează fabrica de videoclipuri false

Clipurile propagate în această rețea de conturi arată, în esență, „înlocuirea” locuitorilor albi din orașele europene cu grupuri prezentate stereotipic drept migranți, asociind această imagine cu haos urban și declin social. Directorul Center for Countering Digital Hate, Imran Ahmed, a explicat pentru AFP că instrumentele AI sunt folosite pentru a vizualiza și răspândi narațiuni extremiste mai rapid și mai convingător, într-o manieră care pare „științifică” pentru publicul nefamiliarizat cu tehnologia.

Popularitatea formatului provine din accesibilitatea tehnologică: cu chatboți și software generativ, asemenea clipuri pot fi produse rapid, cu costuri minime. Creatorii rămân adesea anonimi sau își ascund locațiile, dar, după cum notează AFP, urme duc spre mai multe țări, inclusiv Grecia și Marea Britanie. Unul dintre autorii ale cărui materiale sunt redistribuite oferă chiar cursuri plătite despre „cum să faci propriile clipuri”, lăsând de înțeles că teoriile conspirației sunt „excelente” pentru trafic și monetizare.

În planul ideilor, acest conținut reciclat exploatează teme conspiraționiste deja cunoscute, precum „marea înlocuire”, și lucrează cu date „rotunde” care prind ușor în imaginarul public, precum anul 2050. Rezultatul este o combinație de estetică distopică și mesaj politic simplificat, calibrat pentru engagement și shareabilitate, nu pentru acuratețe.

Rețelele sociale, megafonul radicalizării

Ecoul acestor materiale este amplificat de platforme. Imran Ahmed arată că sistemele de moderare eșuează frecvent în a opri distribuirea clipurilor, iar platforma X este criticată ca vehicul pentru „promovarea urii și a dezinformării”. Pe de altă parte, TikTok a interzis contul creatorului ale cărui clipuri au fost distribuite intens, susținând că sancționează recurent conturile care promovează discursul urii și teorii conspiraționiste. Chiar și așa, multe dintre aceste videouri au adunat deja milioane de vizualizări pe mai multe rețele.

Figura britanică a extremei drepte Tommy Robinson a republicat în iunie un clip intitulat „Londra 2050” pe X, după ce promovase variante similare pentru New York, Milano și Bruxelles. Robinson a fost, de asemenea, în prim-planul unei vaste manifestații antiimigrație în centrul Londrei, în septembrie, la care au participat circa 150.000 de oameni. În alte țări, politicieni naționaliști și populiști au repostat ori creat variante locale ale aceluiași imaginar: austriacul Martin Sellner, belgianul Sam van Rooy și eurodeputata italiană din Lega, Silvia Sardone, care în aprilie a publicat un video distopic despre Milano, întrebând dacă „chiar ne dorim acest viitor”.

În Olanda, partidul condus de Geert Wilders a difuzat un clip AI cu femei purtând vualuri, sub titlul „Olanda 2050”, în linie cu afirmațiile lui Wilders că islamul ar deveni religia majoritară în țară până în acel an – în pofida faptului că, în prezent, aproximativ 6% dintre olandezi se identifică drept musulmani. Astfel de conținuturi consolidează stereotipuri dăunătoare care pot alimenta violența, avertizează experții.

De ce „viitorul” fabricat vinde atât de bine

„Trăim într-o societate în care ura este foarte profitabilă”, afirmă pentru AFP Beatriz López Buarki, academică la London School of Economics, subliniind că inteligența artificială facilitează o „radicalizare în masă”. Economia atenției răsplătește emoția intensă, iar clipurile care amestecă frica de migrație cu estetica apocaliptică a orașelor „cucerite” captează timp de ecran și generează câștiguri.

În plus, studiile de caz arată o frontieră fluidă între constrângerile etice ale instrumentelor AI și modul în care sunt „împinse” creativ pentru a ocoli filtrele. Cercetătorul Mark Owen Jones (Northwestern University din Qatar) a observat că, atunci când i s-a cerut să descrie grupuri etnice în termeni depreciativi, un chatbot a refuzat. În schimb, același sistem a acceptat să descrie „un Londra sumbru și divers” și, ulterior, „mai inclusiv, cu adăugarea de moschei”. Imaginea finală – bărbați bărbosoși, în haine zdrențuite, vâslind pe un Tamisa plin de gunoaie, cu moschei dominând orizontul – ilustrează modul în care formulări ambigue pot produce rezultate încărcate ideologic, fără a încălca explicit un set de reguli.

La capătul lanțului, publicul primește „previziuni” care nu sunt despre viitor, ci despre prezentul unei politici a fricii. Clipurile nu informează, ci manipulează: folosesc posibilitățile tehnice ale AI pentru a crea pseudo-dovezi vizuale în sprijinul unor narațiuni care degradează persoane și comunități reale. Iar când sunt împinse de influenceri și politicieni, aceste materiale devin instrumente de campanie – rapide, ieftine, virale.