VIDEO: Avionul fără pilot „Fury” a efectuat primul zbor cu succes, marcând un pas important pentru aeronautica autonomă a Statelor Unite
„Fury”, avionul de luptă fără pilot dezvoltat de startup-ul de apărare Anduril, a făcut la final de octombrie primul său zbor de test, confirmând că programul american de „colegi de luptă” autonomi pentru avioanele cu pilot începe să prindă contur. Prototipul, desemnat oficial YFQ-44A, a zburat singur, și-a controlat altitudinea, viteza și navigația, iar un operator uman a rămas doar în rol de supraveghere, nu de pilotare directă. Pentru Forțele Aeriene ale SUA, este o bornă clară: ideea de a avea aparate autonome care merg în fața avioanelor cu pilot, caută ținte și reduc riscul pentru oameni devine tot mai realistă, notează CNBC.
Anduril spune că zborul a fost „semi-autonom”: aeronava a urmat un plan de misiune și a putut să se adapteze în aer fără comenzi permanente de la sol. Când i s-a cerut să revină, s-a întors. Tot timpul, un om a avut posibilitatea de a interveni și există un „kill switch” – un buton prin care misiunea poate fi anulată instant. Compania subliniază că orice acțiune letală (de tipul lansării unei rachete) trebuie oricum aprobată de un operator uman.
Ce este, de fapt, „Fury” și de ce îl vor americanii
„Fury” face parte din categoria CCA – Collaborative Combat Aircraft – adică aeronave autonome care zboară împreună cu avioane militare clasice (F-35, F-16 etc.) și le deschid drumul. CEO-ul Anduril, Brian Schimpf, a explicat că rolul lor este să meargă înainte, să fie văzute primele și, dacă e nevoie, să angajeze ținta înainte ca avionul cu pilot să intre în zona periculoasă. Pe scurt: aparatul fără pilot își asumă riscul. Asta le permite Forțelor Aeriene să facă operațiuni mai îndrăznețe și să protejeze viețile piloților.
Un alt element important este costul. Anduril spune că a proiectat „Fury” astfel încât să poată fi produs în serie, cu piese fabricate „în sute de locuri din SUA”, de la trenul de aterizare până la motor (care e unul de avion de afaceri, produs la scară mare). Ideea e simplă: dacă îl poți construi repede și ieftin, îl poți și pierde în luptă fără să fie o tragedie financiară – exact filosofia din spatele dronelor de nouă generație.
O cursă care nu e doar cu alți producători, ci și cu China
Anduril nu e singura firmă care a scos în aer un astfel de aparat. General Atomics – compania cunoscută pentru dronele MQ-9 Reaper – a zburat în august propriul model CCA, YFQ-42A. Dar fondatorul Anduril, Palmer Luckey, spune că adevărata competiție nu e cu ceilalți contractori americani, ci cu „puteri ostile” care vor să ajungă mai repede la avioane autonome capabile de misiuni reale. De aceea, faptul că „Fury” a trecut de la concept la zbor în puțin peste 18 luni e văzut ca un semn că programul se accelerează.
Totuși, chiar și cu aceste progrese, americanii păstrează o „plasă de siguranță”: autonomia nu înseamnă lipsa controlului uman. Sistemul e gândit ca omul să fie cel care spune „da” la utilizarea forței și cel care poate opri aparatul dacă se întâmplă ceva neașteptat. Asta răspunde și îngrijorărilor etice legate de arme autonome.