Vești bune pentru românii din zone defavorizate, izolate și sărace – acces mai facil la servicii medicale în România

O modificare legislativă deja în vigoare promite să repare una dintre cele mai persistente probleme ale sistemului sanitar: lipsa serviciilor de bază acolo unde drumurile sunt lungi, pacienții puțini, iar medicii greu de atras. Prin Legea 163/2025, cadrul pentru medicina de familie și asistența medicală mobilă se schimbă în favoarea comunităților risipite pe hartă, acelor sate și cătune unde consultația preventivă sau un control simplu înseamnă, de multe ori, o zi pierdută pe drum.

Noua arhitectură pune accent pe flexibilitate pentru medici și pe decontarea explicită a serviciilor furnizate „pe roți” de spitalele aflate în contract cu casele de asigurări. Ținta e clară: mai puține bariere la intrarea în sistem pentru furnizori și mai puține bariere geografice pentru pacienți.

Ce se schimbă pentru medicina de familie

În primul rând, cabinetele de medicină de familie pot deschide până la două puncte secundare de lucru cu program fracționat de minimum cinci ore pe săptămână, fie în norma de bază, fie peste aceasta. Pragul scade de la zece ore la cinci, iar diferența nu e doar de detaliu administrativ: pentru localitățile mici, un program scurt, dar constant, poate însemna prevenție reală, presiune mai mică pe camerele de gardă și continuitate în monitorizarea bolilor cronice.

În al doilea rând, tratamentul juridic devine explicit și pentru cabinetele cu personalitate juridică în care lucrează un singur medic. Practic, acel model de cabinet „one doctor, one practice” poate folosi noile reguli fără echivoc, inclusiv pentru punctele secundare de lucru. Punctele pot primi, la cerere, statut de utilitate publică, ceea ce contează pentru relația cu autoritățile locale și pentru prioritizarea resurselor logistice.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Pentru tine, ca medic de familie, asta înseamnă că poți calibra prezența în două sate diferite, fără să blochezi norma în jumătăți rigide. Îți construiești programul săptămânal în funcție de nevoile reale ale comunității și îți dimensionezi stocurile și traseele cu un cost rezonabil. Pentru primării, înseamnă că poți propune găzduirea rapidă a unui punct secundar în spații publice existente, cu impact direct asupra listelor de așteptare și a accesului la rețete compensate.

Asistență medicală mobilă: ce servicii ți se decontează

Legea introduce clarificarea care lipsea: din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se decontează serviciile acordate prin asistență medicală mobilă de către spitalele aflate în contract cu o casă de asigurări. Nu vorbim doar de „vizite” de imagine, ci de spitalizare de zi, consultații ale medicilor specialiști, proceduri diagnostice și terapeutice, plus investigații paraclinice din pachetele standard.

Pentru tine, ca pacient dintr-o zonă izolată, asta se traduce în mai puține drumuri lungi pentru analize și controale repetate. Echipele mobile pot acoperi monitorizări, recoltări, evaluări periodice sau proceduri simplificate în regim de zi, urmate de recomandări și plan de tratament. Costurile sunt acoperite prin mecanismul obișnuit al asigurării de sănătate, atâta timp cât furnizorul mobil e în contract cu casa județeană.

Dacă vrei să beneficiezi efectiv, verifici programările anunțate de spitalul din județ, de medicul tău de familie sau de primărie și te înscrii pe liste din timp. Ți se cere cardul de sănătate, actul de identitate și, unde e cazul, biletul de trimitere de la medicul de familie. Îți pregătești dinainte medicația curentă și istoricul de analize, ca să nu pierzi ocazia unei evaluări complete.

Cine câștigă și care sunt limitele

Pacienții din comune cu populație îmbătrânită câștigă cel mai mult: controlul tensiunii, ajustarea tratamentelor pentru diabet, reevaluarea cardiologică sau nefrologică pot fi făcute în proximitate, fără să îți consumi o zi întreagă pe drum. Medicul de familie capătă instrumente să ajungă acolo unde, altfel, nu ar exista masă critică pentru un cabinet clasic deschis zilnic.

Există și limite. Programul de cinci ore pe săptămână într-un sat îți aduce o „fereastră” utilă, dar nu ține loc de program permanent. Pentru cazurile acute, tot e nevoie de transport spre centrele urbane. Echipele mobile depind de logistica spitalelor și de planificarea lor; dacă ești într-o zonă foarte greu accesibilă, frecvența vizitelor poate fi mai redusă, iar calendarul strict.

Ca să maximizezi impactul la nivel local, ceri primăriei să asigure spațiu adecvat pentru punctul secundar și să coordoneze, cu medicul de familie, anunțarea zilelor și orelor de prezență. Dacă ești medic, îți faci un mini-triaj pe baza listelor de pacienți cronici, astfel încât cele cinci ore să acopere pacienții vulnerabili și manevrele care contează cel mai mult. Dacă ești manager de spital, grupezi rutele echipelor mobile cu laboratoarele contractate, ca să eviți dublări și timpi morți.

Ce urmează în practică

Pe termen scurt, efectul vizibil va veni din densificarea punctelor secundare în comunele fără medic sau cu acoperire minimă. Pe termen mediu, dacă echipele mobile își păstrează ritmul, vei vedea mai puține internări evitable, mai puține prezentări tardive în urgență și o aderență mai bună la tratamentele cronice.

Pentru tine, cheia este să urmărești anunțurile casei județene de asigurări și ale spitalelor din rețea, să îți actualizezi dosarul la medicul de familie și să profiți de programările aduse de echipele mobile în localitate. Prezentarea la timp și cu documentele pregătite face diferența între o evaluare completă și una amânată.