Venituri de 14.000 de lei pe lună din cumularea pensiei speciale cu salariul. De ce ar trebui interzisă practica prin lege

Cazurile tot mai frecvente de bugetari care cumulează pensii speciale cu salarii de la stat revin în atenția publică, odată cu exemple precum cel al lui Valentin Ghioda , consilier superior în cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG). Acesta încasează lunar aproape 14.000 de lei , provenind dintr-o pensie militară de 7.900 de lei și un salariu de 6.400 de lei . Situația nu este singulară, însă reînvie dezbaterea despre moralitatea și sustenabilitatea unei astfel de practici într-un stat care se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ.

Deși legea permite cumulul pensiei cu salariul, tot mai multe voci – inclusiv din interiorul coaliției de guvernare – cer limitarea sau interzicerea completă a acestei formule , cel puțin în instituțiile publice. Argumentul principal: banii publici nu ar trebui să susțină simultan două surse de venit pentru aceeași persoană, în timp ce zeci de mii de tineri specializați nu reușesc să pătrundă în sistemul bugetar.

Cum se justifică cei care cumulează pensia cu salariul

Valentin Ghioda, fost angajat al SRI, a declarat pentru Antena 3 că a ocupat funcția actuală prin concurs, în 2016, și că își desfășoară activitatea în domeniul documentelor clasificate. El susține că nu are o motivație financiară principală, ci una psihologică: „Am nevoie mental de locul de muncă, nu financiar. În momentul în care ieși la pensie, apare sentimentul de inutilitate.”

Deși declarația pare sinceră, reacțiile din spațiul public au fost critice. Mulți consideră că astfel de posturi, finanțate din bani publici, ar trebui ocupate de persoane care nu beneficiază deja de o pensie consistentă din același buget. În plus, exemplul lui Ghioda e doar vârful aisbergului – lista publicată de Antena 3 include mai mulți consilieri și directori din SGG care cumulează venituri de zeci de mii de lei lunar, unii provenind din armată, poliție sau alte structuri ale statului.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

În replică, beneficiarii susțin că legea le permite acest cumul și că experiența lor profesională este un atu pentru administrația publică. Cu toate acestea, realitatea fiscală a României și decalajul uriaș dintre pensiile speciale și cele contributive ridică întrebări serioase despre echitate și sustenabilitate .

De ce practica rămâne controversată și de ce ar trebui reglementată clar

Cumulul pensiei cu salariul la stat este reglementat ambiguu. În 2023, guvernul a încercat să limiteze această practică printr-un proiect de ordonanță, însă documentul a fost blocat din cauza presiunilor politice și a riscurilor de neconstituționalitate. În prezent, restricția se aplică doar în anumite instituții din domeniul apărării, dar nu și în administrația civilă.

Specialiștii în dreptul muncii atrag atenția că, în lipsa unei interdicții explicite, moralitatea este lăsată la latitudinea individului , ceea ce creează o fractură între cetățeni și stat. În timp ce unii pensionari abia supraviețuiesc cu 2.000 de lei, alții acumulează venituri de peste 15.000 de lei lunar – în mare parte din fonduri publice.

Pe lângă dezechilibrul social, fenomenul are și efecte economice . Bugetul de stat este dublu încărcat: plătește atât pensia (din sistemul public), cât și salariul (din același buget). Într-un context în care guvernul discută despre înghețarea angajărilor și reducerea cheltuielilor, menținerea cumulului pare o contradicție flagrantă.

Un alt aspect problematic este blocarea accesului tinerilor în funcțiile publice. Mulți dintre cei care cumulează pensie și salariu ocupă poziții de expertiză sau conducere, menținute ani de zile fără rotație de personal, ceea ce reduce șansele generațiilor tinere de a se integra în administrație.

Spre o reglementare mai echitabilă

O eventuală soluție legislativă ar putea fi interzicerea cumulului în instituțiile publice , cu excepția cazurilor în care activitatea este una strict tehnică sau de consultanță temporară. O altă variantă discutată este impozitarea progresivă a veniturilor cumulate , pentru a reduce presiunea pe bugetul de stat.

Până atunci, cazuri precum cel al lui Valentin Ghioda rămân legale, dar profund controversate. Într-un moment în care economia României încearcă să se stabilizeze, problema cumulului pensiei speciale cu salariul la stat nu mai este doar o chestiune de reglementare, ci una de responsabilitate socială și morală .