Vechimea în agricultură de dinainte de 1990 ar putea fi recunoscută la pensie. Ce prevede noua propunere legislativă

O propunere legislativă aflată în prezent în dezbaterea senatorilor deschide discuția despre o categorie uitată de stat în ultimele trei decenii: agricultorii din zonele necooperativizate, care au contribuit obligatoriu la sistemul public înainte de 1990, însă nu beneficiază astăzi de niciun drept la pensie. Inițiativa urmărește modificarea legislației actuale privind pensiile, astfel încât vechimea acumulată în baza obligațiilor stabilite înainte de Revoluție să fie recunoscută oficial ca stagiu de cotizare.

Cum a ajuns această categorie de agricultori fără niciun drept la pensie

Inițiatorii proiectului explică, în expunerea de motive, că situația acestor agricultori își are originea în abrogarea Legii 5/1977, lege care a impus obligativitatea includerii tuturor țăranilor cu gospodărie individuală în sistemul de pensii. Actul normativ prevedea că atât activitatea agricolă, cât și livrările anuale de produse către fondul de stat — cunoscute sub denumirea de „cote la stat” — reprezentau forme de contribuție. Mai mult, stagiul minim era stabilit la zece ani, iar dreptul la pensie era imprescriptibil, ceea ce însemna că putea fi valorificat oricând.

După 1990, comisiile locale care administrau documentele au fost desființate, legea a dispărut, iar autoritățile nu au introdus un mecanism alternativ pentru a proteja aceste vechimi. În multe localități, documentele nu au mai fost păstrate, lăsând mii de oameni fără posibilitatea de a dovedi că au contribuit. Astăzi, mulți dintre acești agricultori depășesc vârsta de 75 de ani și nu beneficiază nici de pensie, nici de ajutor social — fiind proprietari de terenuri mai mari de 1.000 de metri pătrați — și nici de indemnizații de handicap. Practic, se află într-un blocaj administrativ care le anulează orice sursă stabilă de venit.

În expunerea de motive este menționată și o decizie a Curții Constituționale, care reamintește că statul are obligația de a respecta contribuțiile persoanelor care au participat la sistemul public și de a nu le ignora drepturile acumulate.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Ce schimbări aduce proiectul de lege

Pentru a remedia această situație, proiectul propune modificarea Legii 360/2023 privind sistemul public de pensii. În forma sugerată, perioada în care Legea 5/1977 s-a aflat în vigoare ar urma să fie recunoscută în mod oficial ca perioadă de cotizare pentru agricultorii din zonele necooperativizate. În articolul 13 ar urma să fie introdusă o dispoziție clară care stabilește că activitatea agricolă și livrările către fondul de stat din perioada 1977–1992 constituie stagiu de cotizare.

Inițiativa prevede și că pensia va putea fi acordată retroactiv, începând de la data la care persoanele respective au îndeplinit condițiile legale, nu doar de la momentul depunerii cererii. Această prevedere respectă caracterul imprescriptibil al dreptului la pensie, stabilit prin legea veche.

Totuși, proiectul stipulează că această pensie nu poate fi cumulată cu veniturile destinate asigurării venitului minim garantat, dar poate fi cumulată cu toate celelalte beneficii generale acordate pensionarilor.

Ce documente vor putea prezenta solicitanții

Având în vedere că multe documente oficiale au dispărut după 1990, inițiatorii propun o procedură adaptată realității. Cererea de pensionare va putea fi depusă chiar și după depășirea termenului legal, iar printre documentele acceptate se numără: certificatul de naștere, certificatul de căsătorie, adeverințe de la primărie, copii din Registrul Agricol sau o declarație pe propria răspundere prin care persoana confirmă că a realizat livrările către fondul de stat în perioada în care legea era activă.

Scopul acestui mecanism este de a permite dovedirea stagiului de cotizare chiar și în lipsa unor acte oficiale complete, o situație întâlnită în numeroase localități rurale.

Impactul social și pașii următori în procesul legislativ

Conform inițiatorilor, impactul financiar al măsurii ar fi unul redus, deoarece numărul persoanelor care se mai încadrează în această situație este relativ mic. Cu toate acestea, impactul social ar fi major. Proiectul ar corecta o nedreptate care durează de peste 30 de ani și ar oferi un venit minim unor persoane aflate într-o situație de vulnerabilitate accentuată.

Inițiativa se află la începutul procesului legislativ, în analiza senatorilor. Pentru a fi adoptată, legea trebuie să treacă și de Camera Deputaților, să fie promulgată de Președinte și publicată în Monitorul Oficial. Ulterior, Guvernul va elabora normele metodologice necesare aplicării noilor prevederi.