Vărsarea nervilor nu te liniștește: ce arată studiile despre furie și metodele care o pot reduce cu adevărat

Tendința de a „da tot afară” atunci când ești furios este atât de normalizată încât pare o soluție firească. De la sfaturi populare până la cultura „rage rooms”, ideea că explozia emoțională ar avea un efect terapeutic circulă peste tot. Numai că știința spune exact contrariul. O amplă meta-analiză publicată în 2024 arată că ventingul nu doar că nu reduce furia, dar o poate amplifica.

Un colectiv de cercetători de la Ohio State University a analizat 154 de studii cu peste 10.000 de participanți, concluzionând că adevărata cheie pentru a diminua furia este reducerea activării fiziologice, nu descărcarea ei prin țipete, lovituri sau activități solicitante.

Timp de zeci de ani, teoria catharsisului a sugerat că exprimarea agresivă a emoțiilor ar avea rolul de a „elibera” furia. Metafora aburului care iese dintr-o oală sub presiune a devenit atât de larg acceptată, încât mulți o consideră logică prin însăși simplitatea ei. Numai că, potrivit cercetătorilor, această analogie este falsă.

Brad Bushman, autor principal și specialist în comunicare, spune clar: „Nu există nicio dovadă științifică care să susțină teoria catharsisului.” Ba mai mult, activitățile de tip venting pot crește furia, pentru că mențin corpul într-o stare de tensiune ridicată.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

În loc să calmeze, „descărcarea” întreține ruminația – procesul prin care retrăiești motivul furiei, te gândești tot mai intens la el și îl amplifici. Multe persoane aleg să își „scoată nervii” prin activități fizice solicitante, însă chiar și acestea pot fi contraproductive în momentul furiei, deoarece cresc activarea fiziologică.

Chiar și joggingul – adesea promovat ca metodă de „resetare” emoțională – s-a dovedit, în analiză, a fi una dintre activitățile care poate accentua furia dacă este făcut în toiul emoției.

Ce funcționează, de fapt: reducerea activării fiziologice

Studiul arată că reducerea tensiunii fizice reprezintă cheia reglării emoționale. Emoțiile, explică autorii, au două componente, conform teoriei Schachter-Singer: una cognitivă și una fiziologică.

Cercetările de până acum s-au concentrat mai ales pe partea cognitivă — schimbarea gândurilor prin terapie, reframing mental etc. — însă meta-analiza sugerează că intervențiile fiziologice sunt la fel de importante, uneori chiar mai eficiente în momentele acute.

Activitățile care scad activarea corpului s-au dovedit eficiente atât în laborator, cât și în viața reală. Printre ele se numără:

• respirația diafragmatică profundă
• meditația mindfulness
• yoga cu mișcări lente
• relaxarea musculară progresivă
• pauza deliberată (time-out emoțional)
• număratul până la 10, o tehnică clasică, dar susținută de neurofiziologie

Interesant este că unele activități fizice ușor distractive — precum jocurile cu mingea — pot reduce furia, nu pentru că sunt intense, ci pentru că sunt percepute ca joacă, ceea ce duce la reducerea tensiunii fiziologice.

Mai exact, contează dacă activitatea scade sau crește nivelul de alertă al corpului, nu dacă implică mișcare.

Rage rooms și cultura „sparge ceva ca să te liniștești”, puse sub semnul întrebării

Prima autoare, Sophie Kjærvik, declară că interesul pentru studiul ventingului a pornit tocmai din popularitatea camerelor de furie, unde oamenii plătesc ca să spargă obiecte în speranța că asta îi va calma.

„Am vrut să demontăm teoria exprimării furiei ca metodă de gestionare a acesteia”, spune ea.

Meta-analiza arată, însă, că aceste activități pot produce un sentiment temporar de plăcere — asociat adrenalinei și dopaminei — care însă încurajează agresivitatea, nu o reduce. Cu alte cuvinte, „binele” pe care îl simți după ce lovești ceva nu este calmare, ci o recompensă biochimică ce întărește comportamentul agresiv.

Este același mecanism care poate face ca țipatul, trântitul ușilor sau lovirea obiectelor să devină un „obicei emoțional”.

Ce concluzii practice aduce studiul și ce putem aplica imediat

Ceea ce face această meta-analiză extrem de utilă este faptul că oferă o direcție clară, practică:

Furia nu se reduce prin exprimare agresivă, ci prin oprirea reacției fiziologice.

Concret, tehnicile care funcționează sunt:

• respirație lentă și profundă
• exerciții de relaxare progresivă
• meditație ghidată
• yoga calmă
• pauze scurte, menite să rupă cercul ruminației

Aceste strategii sunt deja dovedite în gestionarea stresului, iar studiul confirmă că funcționează la fel de bine și pentru furie.

Kjærvik adaugă: „Nu ai nevoie de terapie cognitiv-comportamentală pentru a gestiona furia de zi cu zi. Poți folosi o aplicație, un clip de YouTube sau tehnici simple pe care le poți exersa oriunde.”

Mesajul central al studiului este unul surprinzător de simplu: nu aprinde focul ca să stingi focul.

În ciuda tentației de a „da totul afară”, calmul — nu explozia — este ceea ce reduce cu adevărat furia.
Iar odată ce înțelegi acest mecanism, autoreglarea emoțională devine nu doar posibilă, ci și mult mai accesibilă decât ai crede.