Val de reacții în sistemul de învățământ, după ce Daniel David a spus că profesorii sunt vinovați pentru analfabetismul funcțional

Declarațiile ministrului educației, Daniel David, privind responsabilitatea profesorilor în creșterea nivelului de analfabetism funcțional din România au stârnit un val de reacții în rândul specialiștilor și al părinților. În timp ce oficialul susține că vina principală aparține cadrelor didactice, experții în educație și familiile elevilor afirmă că problema este una mult mai complexă, implicând factori sociali, economici și familiari care depășesc limitele sălii de clasă.

Daniel David: „Profesorii sunt principalii responsabili pentru analfabetismul funcțional”

Ministrul educației, Daniel David, a afirmat într-un podcast organizat de Salvați Copiii că principala cauză a analfabetismului funcțional o reprezintă lipsa de pregătire a cadrelor didactice.

„Nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale. Este treaba profesorilor ca, pornind de la această normalitate, să le transfere competențele necesare”, a declarat ministrul.

Oficialul a explicat că problema nu se limitează la învățământul preuniversitar, ci afectează și universitățile.

„N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. Și asta e valabil și în preuniversitar, și în învățământul superior – când dăm greș și noi avem un abandon școlar destul de mare, este tot un rol important pe care îl au universitatea și profesorii”, a precizat Daniel David.

Ministrul a subliniat, de asemenea, că testele internaționale PISA și TIMSS demonstrează slaba pregătire a elevilor români.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

„Dacă-l ai pe copil în școală și tu l-ai primit în clasa a V-a și ai lucrat cu el până în clasa a VIII-a, și în clasa a VIII-a la testele PISA sau la TIMSS el apare în zonă de analfabetism funcțional, fiind la școală… Păi nu vă supărați, cine este de vină?”, a întrebat, retoric, ministrul.

Ce înseamnă, de fapt, analfabetismul funcțional

Daniel David a explicat că analfabetismul funcțional nu se referă doar la incapacitatea de a citi sau scrie, ci și la lipsa abilității de a înțelege și aplica informațiile în viața de zi cu zi.

„Analfabetism funcțional înseamnă că nu înțelegi cum funcționează lumea fizică, chimia, nu înțelegi biologia și ajungi să crezi că constelațiile îți influențează destinul. Toate acestea arată eșecul educației”, a explicat acesta.

În opinia ministrului, nevoia unei reforme profunde este urgentă. Planul său de reformă curriculară vizează o „nouă logică curriculară”, centrată pe elev și pe formarea de competențe reale, nu doar pe memorare.

„Dacă începem în anul școlar 2026-2027, mă aștept ca prima generație peste patru ani să arate mult mai bine sub aspectul competențelor dobândite decât ce avem în prezent”, a precizat el.

Experții în educație: „Responsabilitatea nu este exclusiv a profesorilor”

Declarațiile ministrului au fost contestate de specialiștii în educație, care consideră că fenomenul are cauze mult mai extinse. Expertul Marian Staș a explicat că analfabetismul funcțional este rezultatul unui „cumul de factori” și nu poate fi pus integral pe seama profesorilor.

„Analfabetismul funcțional este rezultatul unui cumul de factori: metode de predare învechite, programe școlare rigide, lipsa de resurse și sprijin pentru profesori, dar și contextul social și familial. Este adevărat că profesorii trebuie să fie pregătiți să dezvolte competențe reale la elevi, însă vina exclusivă nu le poate fi atribuită”, a afirmat specialistul.

Acesta a insistat asupra necesității formării continue a cadrelor didactice și a accesului la resurse moderne de predare.

„Profesorii trebuie să fie sprijiniți constant prin programe de dezvoltare profesională, mentorat și resurse didactice actualizate. Numai așa pot transforma școala într-un mediu atractiv și eficient pentru elevi”, a completat Staș.

Tot el a subliniat rolul major al familiei în dezvoltarea competențelor elevilor:

„Școala nu funcționează izolat. Copiii care nu primesc sprijin acasă, care nu au un mediu încurajator pentru învățare sau modele de urmat, vor întâmpina dificultăți chiar și dacă profesorii sunt bine pregătiți.”

Părinții, împărțiți între școală și familie

Reacțiile părinților au fost împărțite. O mamă, Maria, care are doi copii la școală, consideră că profesorii poartă cea mai mare parte a responsabilității.

„Copiii petrec multe ore la școală, iar profesorii trebuie să îi învețe tot ce au nevoie. Familia poate sprijini acasă, dar profesorii sunt cei care au pregătirea și experiența să îi formeze corect”, a declarat aceasta.

Pe de altă parte, un tată a doi copii, dintre care unul în grădiniță și altul în ciclul primar, este de părere că educația începe întotdeauna în familie.

„Primii pași în educație se fac în familie, apoi contează foarte mult grădinița și calitatea educatorilor. Profesorii vin după această bază și pot consolida ce s-a început acasă și în grădiniță. Dacă copilul nu are sprijin și modele acasă, școala poate face mai puțin decât ne-am dori”, a explicat el.

Un plan ambițios, dar multe întrebări deschise

Deși Daniel David își propune să reducă semnificativ analfabetismul funcțional în următorii patru ani prin reforme curriculare, specialiștii atrag atenția că succesul acestui plan depinde de investiții constante în profesori, infrastructură și programe educaționale moderne. Fără o colaborare reală între școală, familie și autorități, spun experții, schimbarea va fi dificil de realizat.