Vaccinul împotriva zonei zoster ar putea reduce riscul de demență cu până la 20%, spun oamenii de știință
Vaccinurile nu mai sunt de mult doar o armă împotriva bolilor infecțioase. Un nou studiu publicat în Nature în aprilie 2025 aduce în prim-plan o descoperire care ar putea schimba fundamental modul în care înțelegem prevenția demenței: vaccinul împotriva virusului varicelo-zosterian, folosit de obicei pentru prevenirea zonei zoster, ar putea reduce riscul de apariție a demenței cu până la 20%.
Rezultatul vine pe fondul unor cercetări tot mai intense care urmăresc legătura dintre sistemul imunitar și bolile neurodegenerative. Deși nu este vorba despre un vaccin conceput pentru prevenirea demenței, efectele sale secundare par să fie benefice pentru sănătatea cognitivă pe termen lung.
O politică de sănătate transformată într-un experiment natural
Studiul publicat în Nature s-a bazat pe o oportunitate rară: o modificare a politicii de vaccinare din Țara Galilor, implementată în 2013, care a permis cercetătorilor să compare eficiența vaccinului fără a încălca principii etice. Astfel, persoanele născute pe sau după 2 septembrie 1933 au avut acces la vaccinul împotriva herpesului zoster, în timp ce cele născute înainte de această dată nu au fost eligibile pentru cel puțin un an.
Această diferență a creat două grupuri naturale comparabile, dar cu expunere diferită la vaccin. Analiza dosarelor medicale pe o perioadă de șapte ani a arătat că cei vaccinați aveau un risc cu 20% mai mic de a dezvolta demență. Interesant este că femeile păreau să beneficieze mai mult decât bărbații de pe urma vaccinării.
Efectul observat nu poate fi ignorat, mai ales în contextul în care tratamentele existente pentru demență au rezultate limitate. Deși studiul nu a făcut distincția între diferitele tipuri de demență – cum ar fi Alzheimer sau demența vasculară –, acesta oferă o nouă direcție promițătoare pentru cercetările viitoare.
Cum ar putea un vaccin preveni deteriorarea cognitivă
La prima vedere, ideea că un vaccin destinat prevenirii unei infecții dureroase ar putea influența sănătatea creierului pare contraintuitivă. Însă există două posibile explicații științifice pentru acest efect protector.
Prima ipoteză se referă la prevenirea directă a unei infecții virale cronice. Virusul varicelo-zosterian, responsabil pentru zona zoster, poate rămâne latent în organism și se poate reactiva la vârste înaintate. Este posibil ca această reactivare să contribuie, în mod indirect, la dezvoltarea demenței.
A doua ipoteză, poate și mai fascinantă, implică conceptul de „imunitate antrenată”. Conform acestei teorii, vaccinurile pot stimula sistemul imunitar într-un mod generalizat, îmbunătățindu-i capacitatea de a răspunde la alte amenințări, nu doar la agentul patogen țintit de vaccin. Astfel, prin declanșarea unor mecanisme de apărare mai active, vaccinul ar putea reduce inflamația cronică, un factor asociat cu apariția demenței.
Totuși, trebuie menționat că aceste explicații rămân speculative. Doar un studiu prospectiv, randomizat, controlat cu placebo – standardul de aur în cercetare medicală – ar putea confirma cu certitudine aceste efecte și mecanismele care le stau la bază.
Demența este deja una dintre principalele cauze de mortalitate la nivel mondial, iar cifrele recente indică o tendință îngrijorătoare. Un studiu publicat în ianuarie 2025 estimează că riscul de a dezvolta demență după vârsta de 55 de ani este de 42% în rândul populației din Statele Unite – o valoare dublă față de estimările anterioare.
Până la vârsta de 75 de ani, riscul ajunge la 4%, iar la 85 de ani crește la 20%, cu un vârf înregistrat după această vârstă. Se estimează că numărul cazurilor noi de demență în SUA se va dubla în următoarele patru decenii, de la aproximativ 514.000 în 2020 la 1 milion în 2060.
Aceste date reflectă o realitate globală: odată cu creșterea speranței de viață, inclusiv în țările care până recent aveau acces limitat la servicii medicale, demența devine o amenințare majoră pentru sistemele de sănătate.
În plus, cercetările din ultimele decenii s-au concentrat aproape obsesiv pe ipoteza amiloidului în Alzheimer, conform căreia acumularea unei proteine numite amiloid în creier duce la degradare cognitivă. Din păcate, tratamentele dezvoltate pe această linie au avut rezultate slabe, cu efecte adverse serioase și costuri ridicate. În prezent, niciun medicament aprobat nu poate inversa deteriorarea cognitivă.
În contrast, o abordare care implică vaccinuri – deja sigure, testate și ieftine – ar putea reprezenta o opțiune cu mult mai accesibilă și eficientă pentru prevenirea demenței.
O direcție nouă care cere mai multă deschidere în știință
Descoperirile recente sugerează că vaccinurile ar putea deveni o verigă lipsă în prevenirea bolilor neurodegenerative. Nu e vorba doar de vaccinul împotriva zonei zoster – și alte vaccinuri de rutină, precum cele împotriva tetanosului, difteriei, tusei convulsive sau pneumoniei, par să aibă efecte similare, conform unor analize ale dosarelor medicale.
Deși studiile bazate pe astfel de date nu pot demonstra cauzalitate, ele oferă indicii valoroase. Știința are nevoie de mai multă flexibilitate pentru a explora aceste noi direcții, fără a rămâne blocată în paradigmele vechi.
Dacă un simplu vaccin poate reduce cu 20% riscul de demență, atunci merită să te întrebi: de ce să nu-l iei în calcul ca parte a prevenției tale de zi cu zi? Este o posibilitate care ar putea schimba nu doar viitorul medicinei, ci și calitatea vieții tale la vârste înaintate.