Unui condamnat i-a fost anulată sentința la închisoare după ce s-a descoperit că judecătorul a redactat-o cu ChatGPT

În ultimii ani, inteligența artificială a intrat în viețile noastre de zi cu zi — de la aplicații de traducere până la automatizări la birou — și a ajuns adânc și la locul de muncă. Dar nu toate meseriile pot fi „ajutate” de AI în același fel: în justiție, unde miza e libertatea și reputația oamenilor, transparența și răspunderea umană sunt esențiale. Când un judecător lasă mașina să scrie bucăți din motivare fără să o declare, linia dintre instrument util și derapaj devine periculos de subțire.

Tribunalul Penal din Esquel (provincia Chubut, Argentina) a anulat, în premieră locală, o condamnare penală după ce a constatat că judecătorul de fond a folosit un asistent de inteligență artificială generativă pentru a redacta o parte esențială a motivării. În hotărârea din 4 iunie, instanța a găsit inserată expresia: „Iată punctul IV refăcut, fără trimiteri, gata de copiat și lipit.”, formulare care a trădat delegarea redactării către un instrument digital fără transparență și fără supraveghere umană, noteaza publicația Argentiniană La Nacion.

Completul format din judecătorii Hernán Dal Verme, Martín Zacchino și Carina Estefanía a decis desființarea pedepsei – doi ani și șase luni de închisoare cu executare – și a dispus rejudecarea cauzei în fața unui alt magistrat. Dosarul a fost trimis totodată la Curtea Superioară de Justiție a provinciei Patagonia, pentru analiza respectării regulilor privind folosirea etică a asistenților digitali în sistemul judiciar provincial.

Ce a decis camera penală din Esquel

La reverificarea sentinței pronunțate de judecătorul Carlos Rogelio Richeri, Camera a reținut că utilizarea necontrolată a unui asistent AI pentru un segment decisiv al motivării încalcă garanții constituționale de bază: respectarea dreptului la un proces echitabil (due process) și obligația judecătorului de a-și fundamenta suficient decizia. Totodată, comportamentul contravine reglementărilor provinciale care interzic delegarea funcțiilor jurisdicționale către sisteme automatizate fără trasabilitate și fără o mențiune explicită a utilizării.

În consecință, Curtea a constatat un „viciu insurmontabil de fundamentare”: nu se poate stabili dacă raționamentul aparține judecătorului sau instrumentului digital. Judecătoarea Carina Estefanía a subliniat că lipsa unei mențiuni despre folosirea instrumentului și despre întinderea intervenției acestuia blochează atât controlul părților asupra traseului logic al hotărârii, cât și controlul instanței de apel asupra corectitudinii motivării.

Cum a apărut cazul și pozițiile părților

Cauza penală a pornit de la o plângere de furt depusă la 17 noiembrie 2023, în Esquel, prejudiciul reclamat fiind de 2.000 de pesos și 400 de dolari. Investigația a inclus înregistrări de pe camere de supraveghere, analiza unui Renault Clio gri, precum și expertize asupra imaginilor și vestimentației.

Judecătorul de primă instanță a apreciat că autorul faptei este dovedit de ansamblul probelor și a pronunțat condamnarea la 4 iunie. Apărarea, reprezentată de Horacio Hernández, a contestat însă evaluarea probelor, absența unor elemente directe și caracterul arbitrar al motivării, arătând că imaginile nu sunt concludente și că inculpatul ar fi muncit într-o altă localitate la momentul faptei, aspect susținut de martori. Ministerul Public a apărat ancheta, invocând coerența probatoriului – înregistrări video, munca unui inspector și expertiza criminalistică – și a respins orice acuzație de manipulare sau ostilitate.

De ce a fost problematică folosirea ai în motivare

Pentru a soluționa apelul, Camera s-a sprijinit pe un Acuerdo Plenario al Curții Supreme din Chubut, care reglementează folosirea etică și responsabilă a ChatGPT sau a altor asistenți digitali în justiție. Documentul permite utilizarea acestor instrumente doar ca sprijin, nu pentru a delega decizii, și impune supraveghere umană, protejarea confidențialității și consemnarea expresă a utilizării în hotărâri.

Judecătorul Martín Zacchino a arătat că, în lipsa clarificării paternității raționamentului juridic, nu există „nicio modalitate de a cunoaște direcția aleasă de judecător”, ceea ce afectează validitatea întregii motivări. La rândul său, judecătorul Hernán Dal Verme a avertizat că neexplicarea modului și a întinderii utilizării AI într-un punct decisiv împiedică exercitarea unui control efectiv de către părți și atinge dreptul la „dublă conformitate” – posibilitatea ca o condamnare să fie revizuită de o instanță superioară.

În ansamblu, decizia marchează o linie de demarcație clară: tehnologiile generative pot asista munca judecătorilor, dar nu pot substitui raționamentul judiciar, iar lipsa transparenței transformă un simplu „ajutor tehnic” într-o încălcare a garanțiilor procesuale.