Unde trebuie amplasat gardul? Care este limita de proprietate
Construirea unui gard nu este doar o problemă practică sau estetică, ci și o chestiune juridică. În România, regulile privind gardurile şi limitele de proprietate sunt stabilite în Codul Civil şi în legislaţia cadastrală, iar neglijarea lor poate duce la litigii, obligaţii de despăgubire sau chiar la desfiinţarea construcţiei prin hotărâre judecătorească.
Ce spune legea despre amenajarea unui gard
Prima regulă atunci când vine vorba despre amenajare este că nu ai voie să ridici garduri care încalcă limitele de proprietate. Gardul trebuie amplasat pe limita reală de proprietate, stabilită prin cadastru. Dacă este ridicat pe terenul vecinului, acesta poate cere demolarea în instanță. Aceasta precizare este esenţială: limitele de proprietate înscrise în cartea funciară şi în documentaţia cadastrală determină locul legal al unui gard. Dacă amplasamentul real diferă de cel din acte, vecinul lezat are căi de atac în faţa instanţei.
Codul Civil reglementează conceptul de „despărţitură comună” (zid, şanţ, gard) între două fonduri. Oricare dintre vecini poate solicita contribuţia celuilalt la ridicarea unei despărţituri comune, iar, în lipsa unor prevederi speciale, înălţimea unui zid comun nu poate depăşi 2 metri (cu excepţia reglementărilor urbanistice sau a obiceiului locului care prevăd altceva). Aceste dispoziţii definesc modul în care se pot stabili obligaţii şi drepturi reciproce privind gardul.
Legislaţia impune şi limite privind distanţele în construcţii: orice lucrări sau plantaţii trebuie făcute, în principiu, la o distanţă minimă de 60 cm faţă de linia de hotar, dacă legislaţia de urbanism ori regulamente locale nu prevăd altfel. Aşadar, în cazul în care proiectul de gard se încadrează la „construcţie” în sensul reglementărilor locale, este necesar să respectaţi aceste distanţe sau să obţineţi acord scris.
Obligația de a contribui financiar
Dacă un vecin construieşte o despărţitură, iar celălalt nu a contribuit financiar, Codul Civil prevede posibilitatea dobândirii coproprietăţii asupra despărţiturii prin plata unei cote (jumătate din valoarea materialelor şi manoperei etc.), în condiţiile şi după regulile stabilite de lege. În paralel, ambii vecini pot fi obligaţi la cheltuieli de întreţinere proporţional cu dreptul fiecăruia.
Înainte de a ridica un gard, este recomandat să faceţi următoarele verificări: solicitaţi extrasul de carte funciară şi documentaţia cadastrală pentru parcela voastră, măsuraţi limita cu un topograf autorizat dacă există îndoieli, verificaţi reglementările locale de urbanism (în unele situaţii este necesară autorizaţia de construire pentru garduri), şi, dacă intenţionaţi un gard comun, discutaţi în scris împărţirea costurilor şi a responsabilităţilor.
În caz de dispută privind amplasamentul, soluţia este în instanţă (acţiune în revendicare, acţiune în desfiinţarea construcţiilor edificate pe terenul altuia sau cereri pentru stabilirea hotarului), iar instanţa poate, după caz, să dispună desfiinţarea sau alte măsuri reparatorii.
Pentru a nu exista conflicte, respectaţi limitele din cadastru şi regulile din Codul Civil — acestea nu sunt doar formalităţi, ci garanţii pentru a evita conflictele costisitoare. Dacă aveţi neclarităţi sau planuri care ating linia de hotar, cel mai sigur este să apelaţi la un topograf şi, dacă e nevoie, la consultanţă juridică pentru a documenta corect amplasamentul şi acordurile cu vecinii.