Un vestigiu dacic, sursă de fascinație și mister pentru arheologi. Trădează o legătură profundă între daci și celți, este unic în România

Un obiect misterios, descoperit în mlaștinile din nordul României, continuă să stârnească interesul arheologilor și istoricilor. Supranumită „gheara de fier”, această piesă unică, datată în perioada dacică, scoate la lumină legături surprinzătoare între daci și celți, sugerând o influență culturală și tehnologică profundă.

Descoperirea „ghearei” din mlaștinile de la Lozna

În anul 1952, în timpul unor lucrări de extracție a turbei din mlaștinile de la Lozna, județul Botoșani, muncitorii au făcut o descoperire remarcabilă: o așezare lacustră dacică. Aceasta includea locuințe construite pe platforme de lemn, poduri și un depozit impresionant de unelte și arme din fier. Printre acestea se afla o piesă neobișnuită, numită ulterior „gheara de fier”.

Această piesă, având trei dinți curbați legați de un mâner tubular orizontal, a intrigat cercetătorii timp de decenii. Este unică în România, iar funcționalitatea sa exactă rămâne necunoscută. De-a lungul anilor, s-au formulat diverse ipoteze: ar putea fi o unealtă, un instrument de gătit sau chiar o armă de luptă. Forma sa neobișnuită a fost comparată cu un trident celtic, folosit de triburile scordiscilor, o ramură a celților care a influențat regiunea balcanică și transilvăneană.

Ipotezele despre funcționalitatea „ghearei”

Structura ghearei a generat dezbateri între arheologi. Paul Șadurschi, un reputat arheolog botoșănean, a sugerat în 1978 că aceasta ar putea fi un tip de trident utilizat în luptă. Analogiile cu arme similare descoperite în morminte celtice din Iugoslavia sprijină această ipoteză. Totuși, alți specialiști consideră că piesa ar putea fi un instrument funcțional, folosit pentru gătit sau în alte activități domestice.

Un alt scenariu interesant sugerează că gheara ar fi fost o parte a unui echipament de luptă montat pe braț, utilizat pentru a provoca răni grave în luptă. Mobilitatea tubului de prindere și forma agresivă a ghearelor susțin această teorie. Cu toate acestea, fără o analiză aprofundată a piesei, toate aceste idei rămân simple speculații.

Podul dacic de la Lozna / foto: Muzeul județean de istorie Botoșani

Așezarea lacustră și influența celtică asupra dacilor

Descoperirea ghearei în contextul unei așezări lacustre este în sine o raritate pentru România, acest tip de habitat fiind specific nordului Europei, în zone precum Danemarca și Suedia. De asemenea, multe dintre armele și uneltele găsite în același depozit au caracteristici similare celor utilizate de triburile celtice scordisce. Aceste influențe sugerează o legătură puternică între daci și celți, cel puțin din punct de vedere tehnologic și militar.

Cuțitele de luptă, vârfurile de lance și alte obiecte găsite la Lozna reflectă un amestec cultural complex. Arheologii susțin tot mai mult ipoteza unei sinteze celto-trace în spațiul dacic, în care tehnologiile și tacticile militare celtice au jucat un rol esențial.

Importanța descoperirii și noi perspective

Vestigiul de la Lozna rămâne o sursă de fascinație și provocare pentru cercetători. Descoperirea scoate la iveală o fațetă mai puțin cunoscută a culturii dacice, demonstrând deschiderea lor spre influențe externe și adaptarea rapidă la noi tehnologii. Mai mult decât atât, această piesă unică adaugă o nouă dimensiune în înțelegerea legăturilor dintre daci și alte civilizații ale epocii, în special celții.

În viitor, cercetări suplimentare, incluzând analize detaliate ale piesei și explorări arheologice în zona mlaștinii de la Lozna, ar putea aduce răspunsuri concrete la întrebările care înconjoară acest artefact misterios. Cert este că „gheara” continuă să fie un simbol al complexității și bogăției culturale a dacilor, conform Adevărul.