26 nov. 2025 | 13:38

Un studiu arată ce se întâmplă cu adevărat atunci când „înveți” cu ChatGPT

TEHNOLOGIE
Share
Un studiu arată ce se întâmplă cu adevărat atunci când „înveți” cu ChatGPT
Cum a fost realizat studiul și de ce rezultatele sunt alarmante

Inteligența artificială a devenit pentru mulți o unealtă rapidă și comodă pentru a afla informații, iar ChatGPT se află în centrul acestei schimbări. În loc să caute manual pe Google, să deschidă zeci de pagini și să compare surse, oamenii preferă să ceară direct unui chatbot un rezumat simplu și ușor de digerat. Dar ce se întâmplă, de fapt, atunci când „înveți” folosind un model de limbaj precum ChatGPT? Un nou studiu publicat în jurnalul PNAS Nexus vine cu răspunsuri care ridică semne serioase de întrebare.

Analizând peste șapte experimente la care au participat mai mult de 10.000 de oameni, cercetătorii au descoperit că persoanele care au folosit un chatbot pentru a învăța informații noi au acumulat o cunoaștere superficială a subiectelor, comparativ cu cele care au utilizat motoare de căutare tradiționale. Concluziile ating un punct sensibil într-o perioadă în care AI-ul pătrunde accelerat în educație, în mediul profesional și în viața cotidiană.

Cercetarea, coordonată de profesoara Shiri Melumad de la Wharton School, a urmărit același tipar în toate cele șapte experimente analizate. Participanții au primit sarcina de a învăța un subiect nou, după care au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri: unii au folosit ChatGPT sau un chatbot AI similar, iar ceilalți au folosit Google.

Ulterior, fiecare participant trebuia să ofere unui prieten câteva recomandări sau sfaturi bazate pe ceea ce tocmai învățase. Diferențele au fost evidente: cei care au folosit AI au scris sfaturi mai scurte, mai vagi și mai puțin argumentate. Cei care au folosit Google au produs texte mai detaliate, mai structurate și cu mai multe informații factuale.

Chiar și atunci când ambele grupuri au primit exact aceleași informații, participanții care au „învățat” prin intermediul unui chatbot au reținut mai puțin. Asta arată că problema nu este accesul la date, ci modul în care informația este livrată – prea simplificată, prea ușor de consumat, prea puțin provocatoare.

Melumad explică fenomenul prin lipsa „fricțiunii”. Când folosești Google, trebuie să navighezi singur printre surse, să alegi ce e relevant, să compari variante și să sintetizezi. E un proces activ. Prin contrast, când folosești ChatGPT, întregul efort cognitiv este externalizat: modelul caută, analizează și sintetizează pentru tine. Rezultatul este o învățare pasivă, superficială, care nu întărește memoria și nu stimulează gândirea critică.

AI-ul și efectele asupra gândirii: memorie mai slabă și încredere exagerată în răspunsuri

Acest studiu nu este singular. Cercetări realizate la Carnegie Mellon și Microsoft au arătat că persoanele care folosesc în mod repetat AI-ul pentru informații își pierd treptat abilitatea de a evalua critic ceea ce citesc. Încrederea excesivă în răspunsurile „curate” furnizate de chatbot creează o dependență cognitivă: oamenii nu mai pun sub semnul întrebării corectitudinea informațiilor, chiar dacă acestea sunt uneori inventate. Și, mai grav, obiceiul acesta afectează memoria pe termen mediu.

Un alt studiu menționa legătura dintre utilizarea intensă a chatboților și rezultatele academice mai slabe. Când elevii primesc instant rezolvările, creierul nu mai este obligat să parcurgă acele etape complexe care dezvoltă în mod natural înțelegerea profundă a unui subiect.

Melumad subliniază că acest lucru contravine unui principiu fundamental al învățării: implicarea activă. Oamenii rețin mai ușor informațiile atunci când depun efort pentru a le procesa. Prin urmare, AI-ul, deși convenabil, scurtcircuitează acest proces.

Procesarea activă – citirea mai multor articole, compararea surselor, interpretarea datelor – creează conexiuni solide în memorie. În schimb, răspunsurile oferite instant de un chatbot sunt înțelese rapid, dar uitate la fel de repede.

Riscurile viitoare pentru educație și modul în care AI-ul schimbă modul în care oamenii gândesc

Cercetătorii spun că abia încep să înțeleagă pe deplin efectele utilizării AI-ului asupra creierului uman. Cu toate acestea, primele date sunt îngrijorătoare. Pe măsură ce ChatGPT și alte modele asemănătoare devin tot mai prezente în școli, universități și administrație, există temeri că punctele forte ale creierului uman – sintetizarea informațiilor, gândirea critică, rezolvarea creativă a problemelor – ar putea slăbi în timp.

Ironia este că tocmai viteza și simplitatea care fac AI-ul atât de atractiv îl transformă într-un instrument riscant din punct de vedere educațional. Elevii și studenții îl folosesc la teme, proiecte sau prezentări, uneori chiar pentru examene, iar profesorii se confruntă cu o provocare fără precedent: cum să mențină exigența academică într-o epocă în care răspunsurile sunt la un click distanță?

În același timp, mari companii precum OpenAI, Microsoft și Anthropic investesc masiv în programe educaționale pentru a integra produsele lor în școli. Universități mari, precum Duke, au creat chiar și propriile versiuni de chatboți, cum ar fi „DukeGPT”, pentru a oferi studenților asistență personalizată.

Riscul? Fără o înțelegere clară a efectelor cognitive, sistemul educațional poate adopta tehnologia înainte ca știința să stabilească dacă aceasta este benefică sau dăunătoare pe termen lung.

Curentul de opinie începe să se schimbe: tot mai mulți experți avertizează că, dacă AI-ul este folosit ca înlocuitor pentru procesul activ de învățare, generațiile viitoare ar putea dezvolta abilități cognitive mai slabe. Nu pentru că tinerii ar fi mai puțin capabili, ci pentru că instrumentele pe care le folosesc nu îi mai stimulează la fel ca metodele tradiționale.

Rezultatul studiului este clar: ceea ce oferă AI-ul în viteză, ia în profunzime. În timp ce tehnologia avansează rapid, învățarea rămâne un proces care, pentru a fi eficient, are nevoie de efort, explorare și implicare reală – elemente pe care un chatbot nu le poate înlocui.