Un sistem de inteligență artificială a scris singur o lucrare științifică, iar experții au considerat-o validă

Pentru prima dată în istorie, un sistem de inteligență artificială a scris și publicat în mod complet autonom o lucrare științifică, care a fost acceptată de o comisie de experți umani, fără ca aceștia să știe că autorul nu este o persoană reală. Lucrarea a fost evaluată și aprobată pentru prezentare la una dintre cele mai prestigioase conferințe internaționale de învățare automată, marcând un moment de cotitură în relația dintre AI și cercetarea științifică, scrie Forbes.com.

AI-ul care a trecut de comisia umană

Sistemul, dezvoltat de compania japoneză Sakana AI și numit AI Scientist-v2, a generat o ipoteză științifică, a proiectat experimentele necesare, a analizat rezultatele și a redactat întreaga lucrare fără intervenție umană. Textul final, intitulat “Compositional Regularization: Unexpected Obstacles in Enhancing Neural Network Generalization”, a fost acceptat ca Spotlight Paper la conferința ICLR 2025, un eveniment de elită în domeniul inteligenței artificiale și al rețelelor neuronale.

Evaluările primite de articol l-au situat în jumătatea superioară a tuturor lucrărilor înscrise, iar membrii comitetului de recenzare, neștiind că autorul este un AI, au considerat textul suficient de solid din punct de vedere științific pentru a fi prezentat în cadrul conferinței.

Un pas uriaș sau doar o simulare reușită?

Într-un sens strict tehnic, lucrarea este o cercetare originală. Sistemul AI a propus o abordare experimentală nouă în domeniul regularizării compoziționale în rețele neuronale și a demonstrat — printr-o serie de experimente — că ipoteza inițială nu se susține. Chiar dacă rezultatele au fost negative, procesul științific a fost parcurs integral și valid, ceea ce a fost suficient pentru acceptarea în cadrul conferinței.

La 50 de ani, „Betty cea urâtă” arată spectaculos! Ana Maria Orozco, în cea mai îndrăzneață ipostază de până acum

Secretul moldovencelor pentru cea mai gustoasă mâncare de urzici de post. Ingredientul special pe care îl adaugă în timpul fierberii

Totuși, specialiștii din domeniu sunt împărțiți în opinii. Yann LeCun, Chief AI Scientist la Meta și laureat al premiului Turing, avertizează că astfel de realizări nu trebuie confundate cu „inteligența reală”. În opinia sa, modelele actuale de AI sunt excelente la detectarea de tipare, dar nu pot construi modele mentale ale lumii, nu înțeleg cu adevărat ceea ce „scriu” și nu pot face descoperiri în sensul profund al termenului.

„Este o diferență între a rezolva o problemă matematică și a inventa o ramură complet nouă a matematicii”, spune LeCun. „Adevărata descoperire implică intuiție, viziune, capacitatea de a pune întrebările potrivite — și acele lucruri, AI-ul nu le are încă.”

Sakana AI se retrage strategic

Conștientă de implicațiile etice și de dezbaterea stârnită, compania Sakana AI a retras lucrarea de la conferință, recunoscând că acest experiment ridică întrebări fundamentale despre responsabilitatea științifică, autoratul academic și validarea cercetării generate de mașini.

„Este un experiment, nu o declarație de intenție”, au transmis oficialii Sakana AI. Cu toate acestea, demonstrația tehnologică rămâne una spectaculoasă: o inteligență artificială a reușit să convingă o comisie de oameni că este un cercetător autentic, doar prin calitatea conținutului.

O transformare deja în desfășurare

Chiar dacă AI-ul nu este încă un „geniu autonom”, sistemele actuale transformă deja modul în care se face știință. De la automatizarea reviziilor bibliografice și generarea de cod pentru experimente, până la proiectarea de ipoteze și interpretarea rapidă a datelor, inteligența artificială a devenit un instrument indispensabil în laboratoarele moderne.

Unii experți, precum fostul cercetător OpenAI Leopold Aschenbrenner, consideră că ne apropiem de o „explozie a inteligenței”, în care AI-ul nu doar asistă, ci va conduce descoperirea științifică. Acesta estimează că un punct critic ar putea fi atins chiar până în 2027.

Pe de altă parte, voci precum LeCun atrag atenția că originalitatea în știință nu poate fi redusă la o formă reușită de imitare. „Doar pentru că un AI produce o lucrare științifică nu înseamnă că înțelege ce face. Predicția nu e același lucru cu înțelegerea.”

Spre o inteligență colaborativă

Cel mai probabil, viitorul cercetării științifice va fi modelat de inteligența colaborativă — un parteneriat între oameni și AI, în care mașinile gestionează complexitatea și volumul de informații, iar oamenii aduc intuiția, etica și salturile conceptuale.

Experimentul celor de la Sakana AI nu este o destinație, ci un punct de inflexiune. Este semnul clar că inteligența artificială a ajuns suficient de avansată pentru a participa activ la procesul științific. Iar întrebarea care rămâne nu mai este „dacă”, ci „în ce condiții” și „cu ce limite”.

Pe măsură ce știința intră într-o eră algoritmică, întrebarea fundamentală rămâne: poate o mașină să gândească original? Sau doar să ne convingă că o face?