Un om paralizat s-a ridicat în picioare după o terapie cu celule stem reprogramabile. Tratamentul care poate reda șansa la viață normală

Un bărbat paralizat complet a reușit să stea din nou în picioare după ce a primit un tratament experimental bazat pe celule stem reprogramabile. Cazul său face parte dintr-un studiu clinic derulat în Japonia, primul de acest gen care a utilizat celule stem pluripotente induse (iPS) pentru a trata leziuni grave ale măduvei spinării. Deși cercetarea este abia la început și nu a fost încă publicată oficial într-un jurnal științific, rezultatele sunt descrise de specialiști drept „foarte promițătoare”.

Coordonat de profesorul Hideyuki Okano de la Universitatea Keio din Tokyo, studiul a implicat patru bărbați paralizați complet, toți suferind leziuni acute ale coloanei vertebrale. Două dintre cazuri au înregistrat îmbunătățiri semnificative, unul dintre pacienți fiind capabil să-și miște brațele și picioarele, iar altul, cel mai spectaculos, a reușit să se ridice singur în picioare și este în prezent într-un program de antrenament pentru mers.

Cum funcționează terapia cu celule stem reprogramabile

Terapia utilizată se bazează pe celule iPS – celule adulte (de obicei prelevate din piele sau sânge) care au fost reprogramate genetic pentru a reveni la o stare similară cu cea a celulelor stem embrionare. Din această stare, ele pot fi apoi „ghidate” pentru a deveni orice tip de celulă, inclusiv celule nervoase sau gliale, esențiale pentru regenerarea măduvei spinării.

În acest studiu, cercetătorii au produs celule precursoare neuronale din iPS și au injectat aproximativ două milioane dintre ele direct în zona afectată a fiecărui pacient. Procedura a fost efectuată în primele săptămâni de la accident, iar pacienții au primit și tratament imunosupresor pentru a preveni respingerea celulară.

Ce pensie are Laura Lavric, în 2025. Îndrăgita cântăreaţă de muzică populară se plânge de guvernanţi: „Nu se poate aşa ceva”

Pomii fructiferi care trebuie tăiaţi la început de aprilie pentru roade îmbelşugate. Vor rodi până toamna

Deși două dintre persoane nu au înregistrat îmbunătățiri notabile, ceilalți doi au prezentat semne clare de regenerare neurologică. La un an după intervenție, nu au fost observate efecte secundare severe, ceea ce întărește ideea că tratamentul este cel puțin sigur, un pas esențial în evoluția studiilor clinice.

Hideyuki Okano de la Universitatea Keio din Tokyo

Încă o dovadă că regenerarea măduvei nu e doar un vis

Deși este prematur să se tragă concluzii definitive despre eficiența tratamentului, specialiștii în neuroștiințe spun că acest studiu oferă o rază de speranță. „Nimic nu a funcționat cu adevărat până acum, dar aceste rezultate sunt încurajatoare”, afirmă James St John, cercetător australian care lucrează la rândul său la terapii celulare pentru leziuni ale măduvei spinării.

Unul dintre aspectele cruciale ale cercetării este legat de supraviețuirea celulelor transplantate. O parte semnificativă a celulelor injectate într-o zonă lezată pot muri rapid sau pot fi eliminate de sistemul imunitar. În cazul acestui studiu, analizele de imagistică sugerează că o parte dintre celulele transplantate au supraviețuit și s-au integrat în țesutul nervos, contribuind activ la refacerea conexiunilor neuronale.

Studiile anterioare pe animale indicau că celulele iPS nu doar înlocuiesc țesutul afectat, ci pot secreta substanțe care stimulează funcționarea neuronilor existenți și formează o teacă izolatoare pentru extensiile nervoase – procese esențiale pentru transmiterea semnalelor electrice.

Următorii pași: teste clinice extinse și validare științifică

Cercetătorii de la Keio planifică extinderea studiului prin noi teste clinice, de dimensiuni mai mari, care să poată demonstra cu rigurozitate eficiența tratamentului. Startup-ul K Pharma, cofondat de profesorul Okano, va solicita aprobarea pentru a continua aceste teste la scară mai mare.

În paralel, alte echipe din întreaga lume testează terapii alternative, cum ar fi transplantul de celule gliale din mucoasa nazală. Dar celulele iPS rămân o promisiune majoră, pentru că pot fi obținute din materialul propriu al pacientului, reducând astfel riscul de respingere și deschizând drumul spre tratamente personalizate.

Pentru milioane de oameni care trăiesc cu paralizie severă, o astfel de descoperire nu reprezintă doar un progres științific, ci o reală speranță de a recăpăta mobilitatea și independența, conform Nature.