Un nou observator dezvăluie un fenomen rar lângă galaxia M61: Ce au descoperit, de fapt, oamenii de știință

Primele imagini captate de Vera C. Rubin Observatory din Chile au adus o descoperire impresionantă pentru comunitatea astronomică.

Deși observatorul nu a început încă activitatea științifică propriu-zisă, datele inițiale publicate în luna iunie au scos la iveală o surpriză remarcabilă în cadrul roiului galactic Virgo, cel mai apropiat și cel mai analizat roi de galaxii de până acum.

În colțul din dreapta jos al imaginii, cercetătorii au remarcat un detaliu abia perceptibil până la această rezoluție: un fir subțire de stele care se desprinde din galaxia M61, scrie Live Science.

Messier 61 (M61), cunoscută și ca NGC 4303, este o galaxie spirală barată situată la aproximativ 55 de milioane de ani-lumină distanță, în constelația Fecioarei.

Ea a fost observată timp de decenii, însă sensibilitatea unică a observatorului Rubin la obiectele foarte slab luminate a permis dezvăluirea unei structuri pe care alte instrumente nu au reușit să o detecteze până acum.

Un flux stelar de 163.000 de ani-lumină, comparabil cu Calea Lactee

Noul flux stelar, aproape invizibil în observațiile convenționale, se întinde pe aproximativ 50 de kiloparseci — în jur de 163.000 de ani-lumină, o lungime comparabilă cu diametrul propriei noastre galaxii.

Prin comparație, majoritatea fluxurilor stelare cunoscute din Calea Lactee au dimensiuni de doar câteva zeci de mii de ani-lumină, ceea ce face structura descoperită lângă M61 una dintre cele mai mari de acest tip observate în universul apropiat.

Potrivit echipei de cercetare, fluxul reprezintă probabil rămășițele unei galaxii pitice care a fost dezintegrată de atracția gravitațională a lui M61.

Acest proces de „canibalizare galactică” ar fi putut declanșa și un episod intens de formare stelară în M61, petrecut în urmă cu circa 10 milioane de ani.

Fenomenul amintește de Cureaua Sagittarius, structura masoivă care înconjoară Calea Lactee și care provine din dezmembrarea galaxiei pitice Sagittarius.

Ce înseamnă această descoperire pentru înțelegerea evoluției galaxiilor

Imaginile publicate în noul studiu, care urmează să apară în Notes of the American Astronomical Society, arată atât fluxul complet, cât și detalii mărite ale extremităților sale și ale zonei în care acesta se conectează cu galaxia gazdă.

În analiza lor, astronomii descriu structura ca fiind extrem de surprinzătoare pentru o galaxie Messier, subliniind că existența ei a trecut neobservată până la apariția datelor obținute cu Rubin.

Descoperirea întărește teoria conform căreia galaxiile mari își dezvoltă structura internă și brațele spirale prin absorbția altor galaxii mai mici.

Același proces este responsabil, cred oamenii de știință, pentru formarea unor brațe stelare în Calea Lactee, ca urmare a interacțiunilor cu galaxia pitică Sagittarius.

Cercetătorii se așteaptă ca aceasta să fie doar prima dintr-o serie lungă de structuri ascunse care vor ieși la suprafață odată cu noile observații ale observatorului Vera Rubin.

Începând cu misiunea extinsă Legacy Survey of Space and Time (LSST), programată să se întindă pe o perioadă de zece ani, observatorul va crea un film panoramic al universului, cu o rezoluție fără precedent.

Această arhivă cosmică va permite astronomilor să detecteze fluxuri stelare, galaxii pitice dispărute și alte semne ale evoluției dinamice a universului la o scară complet nouă.

Descoperirea fluxului stelar uriaș din M61 confirmă astfel potențialul uriaș al noii infrastructuri astronomice și deschide calea spre o înțelegere mult mai detaliată a modului în care galaxiile cresc, se transformă și interacționează de-a lungul timpului cosmic.