Un bărbat primește ajutor social, deși are 450.000 de euro pe numele lui. Motivul paradoxal pentru care autoritățile nu îi taie banii, într-un caz din Germania
Un bărbat din Germania primește ajutor social, deși pe numele lui există aproximativ 450.000 de euro, împărțiți pe trei librete de economii. Cazul atrage atenția pentru că, la prima vedere, pare să contrazică o regulă simplă a sistemului de protecție socială: cum poate cineva cu o asemenea sumă „în acte” să fie considerat eligibil pentru sprijin de la stat?
Explicația ține de un principiu esențial în dreptul social german și relevant, ca logică, și pentru discuții similare din alte țări: contează accesul real la bani, nu doar faptul că ei există „pe hârtie”.
Banii există, dar nu pot fi folosiți
Deși bărbatul figurează oficial ca titular al celor trei librete de economii, el nu poate dispune de sumele respective. Libretele se află de zeci de ani în seiful bunicului său, iar banca eliberează banii doar persoanei care prezintă documentele fizice. Fără ele, nu sunt posibile retrageri și nici măcar închiderea conturilor, notează cotidianul nemțesc n-tv.de.
În practică, controlul asupra economiilor nu îi aparține. Instanța care analizează cazul interpretează situația drept o formă de „donație sub rezerva”, adică bani trecuți pe numele nepotului, dar păstrați sub controlul bunicului până la un moment ulterior. Potrivit explicațiilor din dosar, intenția ar fi ca suma să fie folosită în viitor, de exemplu pentru studii sau pentru achiziția unei locuințe.
Jobcenter contestă, instanța se uită la accesul real
Autoritatea care gestionează plata ajutorului social, Jobcenter, încearcă să oprească beneficiile, argumentând că bărbatul ar deține un patrimoniu substanțial. Disputa ajunge în fața instanței, unde accentul nu cade pe mărimea sumei, ci pe posibilitatea efectivă de a o folosi.
În dreptul social german, regula este clară: doar veniturile și bunurile de care o persoană poate dispune în mod real sunt luate în calcul la stabilirea dreptului la „Bürgergeld”. Atâta timp cât beneficiarul nu are acces concret la economii, acestea nu sunt considerate resurse disponibile pentru acoperirea cheltuielilor curente.
Un reper juridic și o diferență față de alte state
Cazul este privit ca un exemplu relevant, deoarece confirmă o linie constantă în jurisprudența germană. Inclusiv Curtea Federală Socială susține ideea că decisivă este disponibilitatea reală a banilor, nu simplul fapt că o sumă apare pe numele unei persoane.
Situația ar putea fi însă interpretată diferit în alte țări. În Austria, de exemplu, sistemul de sprijin minim orientat pe nevoie analizează mai strict patrimoniul, iar economiile, banii aflați la terți sau sumele „sub rezerva” pot fi considerate valorificabile chiar dacă nu sunt ușor accesibile. Cazul din Germania arată astfel cât de mult contează nu doar suma, ci și regulile concrete după care este judecată.