UE schimbă regulile jocului auto: Motoarele termice rămân parțial în ecuație după 2035

Industria auto europeană traversează un moment de recalibrare strategică, după ce Comisia Europeană a propus relaxarea obiectivului privind eliminarea completă a vânzărilor de vehicule cu motoare termice până în 2035.

În locul interdicției totale, noul cadru prevede o reducere de 90% a emisiilor de CO₂ raportat la nivelul anului 2021, deschizând astfel ușa pentru anumite tehnologii hibride.

Propunerea a declanșat reacții rapide din partea constructorilor auto, a organizațiilor de mediu și a reprezentanților politici, într-un context economic complicat pentru sectorul auto european, marcat de competiția agresivă a producătorilor chinezi, tensiunile comerciale cu Statele Unite și scăderea cererii interne, scrie Reuters.

Ce prevede flexibilizarea țintelor de emisii propusă de Comisia Europeană

Noua abordare a Comisiei Europene permite, după 2035, comercializarea unor categorii limitate de vehicule care nu sunt complet electrice.

Obiectul colorat care a apărut pe mormântul Rodicăi Stănoiu, după ce a fost înmormântată a doua oară. A fost lăsat de o persoană dragă

Horoscopul chinezesc pentru weekendul 20–21 decembrie 2025. Se anunţă schimbări importante la final de an

Este vorba despre modele hibride plug-in și mașini dotate cu sisteme de tip „range extender”, care folosesc un motor termic auxiliar pentru a prelungi autonomia electrică.

Constructorii care nu reușesc să atingă pragul de reducere de 90% vor avea la dispoziție mecanisme de compensare.

Printre acestea se numără utilizarea de oțel cu emisii reduse de carbon sau combustibili alternativi, precum și posibilitatea de a tranzacționa credite de emisii între producători.

Mai mult decât atât, vânzările de automobile electrice de dimensiuni mici vor fi contabilizate mai favorabil, cu condiția respectării unor cerințe legate de producția locală a componentelor.

Oficial, scopul acestor ajustări este creșterea competitivității industriei auto europene, aflată sub presiune din cauza avansului rapid al mașinilor electrice fabricate în China și a dificultăților de adaptare la tranziția complet electrică într-un ritm uniform la nivel continental.

Reacții împărțite: industrie, mediu și politică

Reacțiile nu au fost unanime. O parte a industriei vede flexibilizarea drept o gură de oxigen. Mercedes-Benz a salutat inițiativa, apreciind orientarea către neutralitate tehnologică și recunoscând că ritmul de adopție a mobilității electrice în Europa a încetinit față de așteptări.

În schimb, organizații precum Climate Group avertizează că modificarea regulilor subminează predictibilitatea de care au nevoie companiile care au investit masiv în electrificare. Potrivit acestora, revenirea parțială la motoarele cu combustie riscă să creeze confuzie într-un moment critic pentru tranziția verde.

Și sectorul dedicat mobilității electrice a exprimat îngrijorări. Reprezentanții E-Mobility Europe consideră că redeschiderea discuției despre hibride plug-in și biocombustibili încetinește progresul într-o competiție globală dură, în care Europa riscă să devină dependentă de importuri tehnologice.

La nivel politic, Italia s-a poziționat ferm în favoarea flexibilizării. Ministrul de externe Antonio Tajani a subliniat că decizia protejează zeci de mii de locuri de muncă, argumentând că protecția mediului trebuie să fie compatibilă cu menținerea activității economice.

Analiștii din domeniul transporturilor și pieței auto văd în această schimbare un compromis pragmatic. Unii consideră că ajustarea aliniază mai bine ambițiile climatice cu realitățile comerciale, în timp ce alții avertizează că instabilitatea legislativă poate afecta încrederea investitorilor și viitorul industrial al Europei.