UE pregătește modificarea regulamentului GDPR pentru a favoriza dezvoltarea inteligenței artificiale

Uniunea Europeană se pregătește să revizuiască unele dintre cele mai restrictive norme de confidențialitate, într-un efort de a accelera dezvoltarea industriei de AI și de a menține competitivitatea economică pe plan global. Proiectul, cunoscut drept „pachetul digital omnibus”, ar urma să fie prezentat oficial pe 19 noiembrie, vizând simplificarea legislației tehnologice europene.

Deși Comisia Europeană susține că modificările vor fi „tehnice și țintite”, documentele analizate de publicația POLITICO arată o serie de propuneri care ar schimba în mod semnificativ Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), considerat până acum „sacrosanct” în politica digitală europeană.

Critici privind o posibilă erodare a protecției datelor

Printre cei care avertizează asupra riscurilor se numără Jan Philipp Albrecht, unul dintre arhitecții originali ai GDPR. Acesta a declarat că revizuirea actuală ar putea submina grav standardele europene de protecție a datelor: „Este acesta sfârșitul confidențialității și protecției datelor așa cum au fost garantate prin tratatele și carta drepturilor fundamentale ale UE?”.

Comisia Europeană susține că dorește să reducă birocrația și să creeze un cadru legal mai favorabil companiilor care dezvoltă inteligență artificială. În schimb, organizațiile pentru protecția vieții private, precum grupul austriac NOYB, acuză executivul european că acționează netransparent și că grăbește procesul legislativ fără evaluări de impact adecvate.

Max Schrems, fondatorul NOYB, afirmă că inițiativa „ignoră regulile de bună legiferare” și riscă să producă „rezultate dezastruoase” pentru drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni.

Ce modificări propune Comisia Europeană

Printre schimbările discutate se află introducerea unor excepții care ar permite companiilor de AI să proceseze legal date sensibile, precum convingerile religioase, opiniile politice sau informațiile medicale, pentru antrenarea și funcționarea modelelor de inteligență artificială.

De asemenea, Comisia ar dori redefinirea conceptului de „date personale”, astfel încât datele pseudonimizate să nu mai fie întotdeauna protejate de GDPR.

Un alt punct sensibil este revizuirea regulilor privind cookie-urile și urmărirea online. Noile propuneri ar oferi site-urilor și aplicațiilor motive legale suplimentare pentru a colecta date fără consimțământ explicit, o mișcare pe care criticii o consideră un pas înapoi pentru dreptul la viață privată.

Statele membre sunt deja împărțite: Estonia, Franța, Austria și Slovenia se opun oricărei modificări a regulamentului, în timp ce Germania susține ajustările pentru a facilita adoptarea AI. În Parlamentul European, opiniile sunt, de asemenea, divergente.

Eurodeputata cehă Markéta Gregorová, din grupul Verzilor, a declarat că este „surprinsă și îngrijorată” de redeschiderea GDPR, avertizând că „drepturile fundamentale ale europenilor trebuie să primeze în fața intereselor economice”.

În schimb, Aura Salla, deputată de centru-dreapta și fostă reprezentantă Meta la Bruxelles, consideră că o reformă bine calibrată ar putea aduce „claritate juridică” și avantaje competitive pentru cercetătorii și companiile europene din domeniul AI.

Dacă va fi aprobat, pachetul digital omnibus ar marca cea mai amplă intervenție asupra GDPR de la intrarea sa în vigoare în 2018, deschizând o nouă etapă de dezbatere între protecția vieții private și ambițiile economice ale Europei digitale.