Traiul bătrânilor, între pensie și venituri suplimentare. Cum supraviețuiesc oamenii din Europa după o anumită vârstă

În Europa, traiul la vârsta a treia nu se sprijină pe o singură sursă de bani, iar diferențele dintre țări sunt vizibile când te uiți la ponderea fiecărui tip de venit. Datele sintetizate de Euronews din statisticile OCDE arată că, în medie, două treimi din venitul persoanelor de 65+ provin din plăți publice, în principal pensii de stat. Urmează veniturile din muncă, cu o cincime din bugetul lunar al seniorilor, iar restul se împarte între câștigurile din capital și pensiile ocupaționale private, acolo unde acestea există și sunt dezvoltate.

Dincolo de medii, harta Europei e foarte eterogenă. Țări precum Belgia, Austria sau Italia se bazează covârșitor pe pensiile publice. La polul opus, state cu piloni privați maturi, precum Olanda, Elveția sau Regatul Unit, combină transferurile de stat cu pensii ocupaționale consistente și cu randamentele economiilor personale. În multe țări din Europa Centrală, de Est și din Sud, munca rămâne o piesă importantă din puzzle, pentru că o parte dintre vârstnici continuă să lucreze după împlinirea vârstei standard de pensionare.

Cum arată sursele de venit la vârsta a treia în Europa

Cea mai mare parte a veniturilor seniorilor vine, în medie, din plăți publice. Sunt state în care pensia de stat acoperă trei pătrimi sau chiar mai mult din bugetul persoanelor în vârstă, precum Luxemburg, Austria ori Finlanda. În alte economii, ponderea scade sub jumătate, situație întâlnită în Regatul Unit, Olanda sau Danemarca, tocmai pentru că acolo funcționează piloni ocupaționali bine finanțați, negociați pe parcursul carierei și susținuți de contribuții consistente ale angajatorilor.

Munca rămâne a doua pârghie de venit, cu diferențe marcante între țări. În statele baltice, în Polonia sau Slovacia, salariile câștigate după 65 de ani pot depăși o treime din venitul total al vârstnicilor. În Franța sau Belgia, contribuția muncii coboară sub o zecime, fie pentru că pensiile publice sunt mai generoase, fie pentru că stimulentele de a rămâne activ pe piața muncii sunt mai slabe. Între aceste extreme, numeroase țări mențin un echilibru în care activitatea part-time sau sezonieră completează pensia de stat.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

De ce diferă atât de mult între state

Explicația ține de arhitectura sistemelor de pensii, de piețele muncii și de obiceiurile de economisire. În sistemele de tip ocupațional, negociate pe ramuri și companii, contribuțiile pe durata vieții active creează un al doilea flux de venituri la bătrânețe. Când aceste aranjamente sunt vechi, bine administrate și fiscal încurajate, ponderea lor în veniturile personale poate urca semnificativ, așa cum se vede în Olanda sau Elveția.

Contează și cultura muncii după 65 de ani. În economiile unde munca flexibilă este ușor de accesat și unde discriminarea de vârstă este mai bine sancționată, persoanele în vârstă rămân active, adăugând un al doilea sau al treilea flux de bani pe lângă pensie. La fel de importantă este educația financiară: acolo unde economiile personale, investițiile prudente și produsele de tip anuitate sunt mai răspândite, veniturile din capital cântăresc mai mult în bugetul lunar al vârstnicilor.

România în tabloul european și ce poți face ca să-ți protejezi venitul

În regiunea Europei Centrale și de Est, veniturile din muncă au, în general, o pondere mai ridicată după pensionare, iar pensiile ocupaționale private sunt mai puțin dezvoltate. Asta face ca presiunea pe pensia de stat să fie mare și diferențele dintre gospodării să depindă de cât de repede reușești să te adaptezi, fie prin prelungirea activității, fie prin valorificarea unor economii acumulate.

Dacă ești aproape de pensionare sau deja pensionar, ajută-te de câteva principii simple. În primul rând, anticipează bugetul pe 12 luni și separă cheltuielile fixe de cele variabile, ca să vezi clar ce deficit trebuie acoperit. Apoi, dacă ai posibilitatea legală, ia în calcul activități plătite part-time sau pe proiect, care nu îți afectează sănătatea, dar care adaugă predictibilitate financiară. În paralel, valorifică economiile și micile investiții cu risc moderat, evitând produsele pe care nu le înțelegi; scopul este protejarea puterii de cumpărare, nu asumarea unor riscuri pe care nu le poți gestiona.

La fel de util este să verifici toate drepturile conexe, de la beneficii sociale locale până la facilități pentru locuire, transport sau sănătate. Dacă ai avut pe durata carierei contribuții la piloni privați sau la fonduri ocupaționale, clarifică din timp opțiunile de plată și calendarul retragerilor. În fine, dacă te afli în situația în care munca rămâne o componentă necesară din venit, caută variante flexibile și bine protejate contractual, care îți respectă ritmul și nevoile de sănătate.