20 mart. 2025 | 10:22

Trăim într-o gaură neagră uriașă și teoria capătă tot mai mult sens

ȘTIINȚĂ
Trăim într-o gaură neagră uriașă și teoria capătă tot mai mult sens
O teorie susține că trăim într-o gaură neagră uriașă și că ideea are sens.

O teorie revoluționară susține că universul nostru ar putea fi, de fapt, captiv în interiorul unei găuri negre uriașe. Această ipoteză, avansată de cercetătorul Lior Shamir de la Kansas State University, este susținută de observații recente realizate cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb (JWST). Potrivit acestora, o proporție semnificativă a galaxiilor studiate pare să se rotească într-o direcție predominantă, un fenomen care ar putea fi explicat prin influența unei găuri negre supermasive, scrie publicația Popularmechanics.

Descoperirile Telescopului James Webb

Analizând datele colectate în cadrul programului JADES (James Webb Space Telescope Advanced Deep Extragalactic Survey), Shamir a examinat 263 de galaxii și a observat că aproximativ două treimi dintre ele se rotesc în direcția opusă față de Calea Lactee. Conform principiilor cosmologiei clasice, distribuția direcțiilor de rotație ar trebui să fie aleatorie, însă această discrepanță ar putea sugera existența unei structuri mai profunde a universului.

În plus, cercetătorul a identificat un model recurent: cu cât galaxia analizată se află mai departe de noi, cu atât devine mai evidentă tendința de rotație într-o anumită direcție. Acest fenomen ridică întrebări despre natura universului și despre posibilitatea ca întregul cosmos să fie prins într-un câmp gravitațional imens.

Teoria cosmologiei găurii negre

Ipoteza conform căreia universul nostru ar putea fi captiv într-o gaură neagră nu este nouă, însă observațiile recente par să îi confere un nou fundament științific. Potrivit acestei teorii, universul nu doar că există într-o astfel de structură, dar și moștenește caracteristicile acesteia, inclusiv rotația. Astfel, dacă o gaură neagră colosală se rotește într-o anumită direcție, este posibil ca întreaga materie conținută în ea – inclusiv galaxiile – să urmeze același tipar.

Această idee ar putea explica și de ce universul pare să aibă un „ax” de rotație, o ipoteză care intră în conflict cu viziunea tradițională conform căreia cosmosul ar trebui să fie omogen și lipsit de o direcție preferențială.

O ipoteză fascinantă, dar controversată

Deși teoria este intrigantă, ea nu este lipsită de critici. Există posibilitatea ca observatorii de pe Pământ să fie pur și simplu influențați de un bias optic, determinat de modul în care privim galaxiile din poziția noastră relativă în Calea Lactee. De asemenea, chiar și cu tehnologia avansată a JWST, unele galaxii nu au putut fi clasificate clar din punct de vedere al rotației, ceea ce lasă loc unei marje de eroare.

Shamir recunoaște aceste limitări și sugerează că mai multe studii sunt necesare pentru a determina dacă distribuția rotației galaxiilor este cu adevărat semnificativă sau doar o coincidență statistică.

Întrebarea rămâne deschisă: dacă universul nostru este într-adevăr prins în interiorul unei găuri negre uriașe, de ce nu a fost distrus de forțele extreme pe care acestea le generează? Deocamdată, răspunsul rămâne necunoscut, dar ideea că realitatea noastră ar putea fi parte a unui astfel de fenomen cosmic continuă să fascineze atât oamenii de știință, cât și pasionații de astronomie.