Toți românii care au bucată de teren trebuie să știe procedura. Cum treci un pământ din extravilan în intravilan, toate detaliile

Pentru orice proprietar de teren din România, a avea o parcelă în extravilan înseamnă, în majoritatea cazurilor, un spațiu limitat la agricultură sau pășunat, cu interdicții stricte privind construcțiile. Dacă vrei să valorifici terenul prin dezvoltări imobiliare, să ridici o casă sau să-l transformi într-un lot cu potențial urbanistic, trebuie mai întâi să-l introduci legal în intravilan. Procedura nu este una simplă, dar cu pași corect urmați, poți reuși.

Ce presupune trecerea terenului din extravilan în intravilan

Din punct de vedere legal, intravilanul este delimitat clar prin Planul Urbanistic General (PUG) al localității, aprobat de consiliul local. Dacă terenul tău nu figurează acolo, îl poți introduce în intravilan doar printr-un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), conform Legii 50/1991. Pentru asta, primul pas este obținerea unui certificat de urbanism de la primărie, care stabilește regimul tehnico-juridic al terenului și condițiile pentru inițierea unui PUZ.

Este obligatoriu și un aviz de oportunitate emis de arhitectul-șef al județului sau municipiului, care verifică dacă proiectul tău se aliniază strategiei de dezvoltare locală. După aceste etape, urmează realizarea documentației tehnice de către un arhitect sau o firmă autorizată, ce include planuri desenate, memoriu justificativ, studii (geotehnic, topografic, hidrologic), regulament urbanistic și raportul de consultare a publicului.

Consultarea publicului este o etapă esențială, reglementată prin Ordinul 2701/2010, și presupune informarea comunității despre planurile propuse, oferindu-le posibilitatea să formuleze observații.

Costuri, avize și timp estimat

Un pas crucial în proces este obținerea avizelor și acordurilor de la instituții precum Agenția pentru Protecția Mediului, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Direcția Județeană pentru Agricultură, distribuitorii de utilități sau administratorii infrastructurii rutiere și feroviare. În plus, dacă terenul tău are destinație agricolă, va trebui să plătești un tarif pentru scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol, conform Ordinului 1343/2018.

În 2025, aceste tarife variază în funcție de clasa de calitate a terenului: 4,224 lei/m² pentru clasa I, 3,696 lei/m² pentru clasa II, 3,168 lei/m² pentru clasa III, 2,640 lei/m² pentru clasa IV și 2,112 lei/m² pentru clasa V. Plata se face doar în baza notei de calcul emisă de Direcția pentru Agricultură Județeană. Există însă și scutiri, de exemplu pentru proiecte de interes public sau finanțate din fonduri europene.

Odată obținute toate avizele și aprobat PUZ-ul prin hotărâre de consiliu local, terenul este considerat intravilan. Nu uita: pentru a construi pe el, vei avea nevoie de o autorizație de construire, care constituie și actul prin care terenul este scos definitiv din circuitul agricol.

Durata întregului proces poate varia între 6 și 18 luni, în funcție de complexitatea documentației, amplasament și rapiditatea cu care instituțiile emit avizele. Costurile totale includ onorariile specialiștilor în urbanism, taxele administrative, tarifele pentru scoaterea din circuitul agricol și eventualele cheltuieli cadastrale sau notariale.

Pe scurt, deși procedura este complexă și implică mai multe etape și instituții, trecerea unui teren din extravilan în intravilan este esențială pentru a-l integra în circuitul economic și urbanistic al localității. Recomandarea este să colaborezi cu arhitecți și juriști specializați, pentru a evita blocajele administrative și a grăbi aprobările, conform Legal Badger.