Tot mai mulți tineri refuză inteligența artificială invocând motive etice și de mediu

Un fenomen social nou începe să câștige vizibilitate în rândul tinerilor din întreaga lume: „veganii AI”. Termenul, inspirat din filosofia veganismului, descrie persoanele care aleg să nu folosească deloc inteligența artificială pe baza unor principii morale. Pentru acești tineri, renunțarea la AI nu este o simplă preferință tehnologică, ci un act de conștiință, o formă de activism digital care se opune modului în care algoritmii influențează creația, munca, gândirea și mediul înconjurător. Fenomenul s-a extins într-un ritm accelerat, pe măsură ce AI a devenit omniprezentă în educație, artă, industrie și interacțiuni cotidiene.

Dincolo de ironia aparentă a denumirii, „veganii AI” pun în discuție probleme reale, precum plagiatul algoritmic, consumul masiv de resurse naturale, efectele asupra creativității umane și diminuarea efortului intelectual. În contextul acestor îngrijorări, tot mai mulți tineri decid că abținerea este singura formă coerentă de protest.

Tinerii care refuză AI: între dezamăgire și revoltă

Un exemplu reprezentativ este Bella, o studentă de 21 de ani din Republica Cehă, care a povestit pentru Euronews că a renunțat complet la utilizarea inteligenței artificiale după ce o lucrare creată integral cu AI a fost acceptată într-un concurs de design. Pentru ea, participarea într-o competiție în care ar concura cu o imagine produsă în câteva secunde de o mașină ar fi fost o umilință. După ani de studiu și exercițiu, să se afle în fața unui algoritm care generează creații pe baza muncii altor artiști i s-a părut profund nedrept.

Bella nu este un caz izolat. Tot mai mulți tineri consideră că utilizarea AI în domeniile creative reprezintă o formă de trădare față de munca oamenilor reali. Argumentul lor principal este că modelele generative nu creează din nimic, ci folosesc opere existente, deseori fără ca autorii originali să își fi dat acordul. În ochii acestor tineri, acest lucru este echivalent cu o formă modernă de plagiat, mascată sub aparența progresului tehnologic.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Alții se tem de modul în care AI influențează competițiile, piața muncii și evaluarea meritului artistic. Dacă algoritmii produc imagini sau texte într-un ritm imposibil de egalat, oamenii riscă să fie marginalizați în propriile domenii.

Un nou tip de activism digital

Pe măsură ce preocupările etice se amplifică, comunitățile Anti-AI se organizează tot mai bine. Un exemplu este subreddit-ul r/antiai, creat la scurt timp după apariția ChatGPT în 2022. De atunci, grupul a ajuns la peste 70.000 de membri activi, iar discuțiile reflectă un activism tehnologic tot mai bine articulat.

Printre cele mai frecvente teme se numără impactul AI asupra mediului, drepturile de autor ale creatorilor, dependența oamenilor de algoritmi și pericolul diminuării gândirii critice. Un studiu din 2023 a demonstrat, de exemplu, că o simplă conversație cu un model AI consumă echivalentul unei sticle de apă, necesară răcirii serverelor suprasolicitate. Antrenarea modelului GPT-3 a consumat, conform acelorași cercetări, peste 5,4 milioane de litri de apă – o cifră care i-a alarmat pe activiștii preocupați de sustenabilitate.

Pe plan cognitiv, un studiu MIT arată că persoanele care folosesc AI pentru a scrie eseuri înregistrează niveluri mai scăzute de activitate cerebrală decât cei care compun textele singuri. Aceiași participanți au avut dificultăți în a înțelege și cita materialul generat, iar performanțele lingvistice și neuronale s-au dovedit inferioare. Pentru comunitatea Anti-AI, aceste rezultate sunt dovada că inteligența artificială nu doar facilitează munca, ci o și subminează în profunzime.

Dilema morală: poate deveni AI un instrument etic?

În ciuda criticilor, tentația de a folosi AI rămâne uriașă. Prezentă în școli, locuri de muncă, servicii publice, aplicații personale și platforme creative, inteligența artificială devine greu de evitat. Totuși, activiștii cred că limitele morale trebuie să fie impuse de oameni, nu de algoritmi.

Una dintre principalele probleme etice rămâne plagiatul structural al modelelor generative. Algoritmii precum ChatGPT combină și restructurează informații extrase din milioane de articole, postări și opere publice. Chiar dacă procesarea acestora este sofisticată, rezultatul este, în esență, un compozit bazat pe munca altora.

Pentru a transforma AI într-un instrument etic, unii propun reguli stricte: interzicerea completă a utilizării AI în mediul universitar, dezvoltarea unor instrumente performante de detectare a conținutului generat automat și reguli mai dure în competițiile artistice. Alții cred că soluția nu este interdicția absolută, ci educația privind utilizarea responsabilă a tehnologiei.

În același timp, inteligența artificială oferă avantaje reale, mai ales la nivel individual: acces rapid la informații, sprijin în procesul de învățare, ajutor pentru persoanele cu dificultăți de exprimare sau organizare. Pentru mulți oameni, AI este un accelerator al dezvoltării personale.

Fenomenul „veganilor AI” nu este doar un trend trecător, ci un semnal puternic al unei generații care pune sub semnul întrebării modul în care tehnologia modelează viața modernă. La granița dintre progres și responsabilitate, dezbaterea despre inteligența artificială devine una dintre cele mai relevante ale prezentului, iar răspunsurile depind de modul în care alegem să folosim – sau să refuzăm – această tehnologie.