Tot mai multe țări analizează restricții dure pe rețelele sociale după modelul Australiei: ce urmează pentru copiii sub 16 ani

Australia a devenit, în mod oficial, prima țară din lume care interzice accesul copiilor sub 16 ani la platforme precum Instagram, TikTok sau Facebook. Noua lege, intens dezbătută în ultimele luni, a intrat în vigoare și marchează un moment decisiv în discuția globală despre siguranța minorilor în mediul online. Încă nu este clar dacă această măsură fără precedent va avea efectele scontate, însă deja numeroase țări analizează adoptarea unor reglementări similare, în timp ce altele aleg strategii diferite pentru a proteja copiii de conținut nociv sau de influența algoritmilor agresivi.

În Europa, reacțiile au fost rapide. Parlamentul European a cerut în noiembrie introducerea unui ban similar pentru minorii sub 16 ani, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lăudat abordarea Australiei. Ea a atras atenția asupra „algoritmilor care exploatează vulnerabilitățile copiilor” și a sentimentului de neputință al părinților confruntați cu volumul uriaș de conținut online din casele lor.

În Noua Zeelandă, un comitet parlamentar a studiat timp de mai multe luni riscurile la care sunt expuși copiii pe rețelele sociale. Guvernul a anunțat deja intenția de a introduce o legislație similară, cu un raport final așteptat la începutul lui 2026.

În Asia de Sud, Pakistan și India nu merg atât de departe, dar impun noi restricții: accesul copiilor la platforme necesită verificarea vârstei, consimțământul părinților și un grad sporit de moderare a conținutului. În Malaysia, legea va interzice din 2026 prezența copiilor sub 16 ani pe rețelele sociale, măsură care completează reguli deja în vigoare privind licențierea platformelor cu milioane de utilizatori și utilizarea obligatorie a sistemelor de verificare a vârstei.

Oana Roman, criticată după ce şi-a cumpărat o geantă de lux. ”Din banii mei, cu munca mea”. Ce i-a deranjat pe internauţi

Cele 5 zodii care trăiesc cea mai intensă săptămână romantică din an, începând cu 15 decembrie. Marea iubire bate la geam

Europa continuă să își extindă inițiativele. Franța ia în considerare o interdicție totală pentru copiii sub 15 ani, plus o „stare de asediu digital” între orele 22:00 și 08:00 pentru adolescenții de 15–18 ani. Propunerile includ chiar incriminarea „neglijenței digitale” a părinților care nu își protejează copiii online. În Spania, vârsta minimă va crește de la 14 la 16 ani, iar în Germania, deși legea cere consimțământ parental pentru minorii între 13 și 16 ani, lipsa unor mecanisme reale de verificare face ca regulile să fie greu de aplicat.

Nordicii adoptă, de asemenea, un ton ferm. Norvegia vrea restricții clare pentru copiii sub 15 ani, dar pune accent pe respectarea drepturilor fundamentale, precum libertatea de expresie și accesul la informație. Danemarca a anunțat o interdicție similară, însă permite părinților să acorde acces copiilor de 13 și 14 ani. Totuși, legea nu are încă o dată de implementare, iar autoritățile iau în calcul folosirea programului lor național de identificare digitală pentru aplicarea regulilor.

Țările care resping ideea unei interdicții totale și caută alternative

Nu toate țările sunt pregătite să urmeze exemplul Australiei. Coreea de Sud, de exemplu, a renunțat la ideea unei interdicții pentru minori, preferând să intre în vigoare din 2026 o interdicție privind utilizarea telefoanelor mobile și tabletelor în sălile de clasă.

În Japonia, un oraș din apropiere de Nagoya—Toyoake—explorează o abordare diferită. Primarul Masafumi Koki a introdus o ordonanță prin care utilizarea smartphone-urilor, tabletelor și computerelor este limitată la două ore pe zi pentru toate vârstele, inclusiv adulți. Ideea lui este simplă: dacă adulții nu respectă reguli, copiii nu le vor accepta. Ordinul a fost controversat și nu este obligatoriu, dar a influențat deja comportamentul: 40% dintre locuitori au reflectat asupra propriei utilizări a tehnologiei, iar 10% și-au redus timpul petrecut pe telefon.

Statele Unite sunt scena celor mai dure critici la adresa Australiei. Marile companii tehnologice americane au cerut direct intervenția președintelui Donald Trump, acuzând legislația australiană că vizează inechitabil firmele americane. Administrația SUA a deschis chiar o plângere oficială la Oficiul de Comerț, în timp ce membri ai Congresului au chemat-o la audieri pe Julie Inman-Grant, comisarul australian pentru siguranță online. Această opoziție masivă reflectă tensiunile dintre reglementările internaționale și interesele giganților tech.

Ce urmează pentru reglementarea rețelelor sociale la nivel global

Dincolo de diferențele de abordare, există un consens: expunerea copiilor la conținut dăunător, algoritmi manipulatori și dependența digitală reprezintă probleme reale. Totuși, nu există încă o vârstă universal acceptată pentru accesul liber pe platforme și nici un model de reglementare care să se impună ca soluție ideală.

Provocarea majoră este aplicarea practică a regulilor. Experții avertizează că restricțiile Australiei vor fi greu de aplicat tehnic, deoarece elevii pot apela la VPN-uri, conturi anonime sau platforme noi, greu de monitorizat. În același timp, alte țări analizează dacă sistemele de identificare digitală sau aplicațiile de verificare a vârstei pot fi implementate la scară largă fără a compromite drepturile utilizatorilor.

Pe măsură ce lumea urmărește reacțiile tinerilor australieni și eficiența reală a restricțiilor, liderii globali pregătesc propriile strategii. Fie că aleg interdicții totale, verificări stricte ale vârstei, implicarea părinților sau limitări orare, direcția este clară: era libertății absolute pe rețelele sociale pentru minori pare să se apropie de sfârșit.