Tot ce trebuie să știi despre ordonanța austerității, ”trenuleț”. Cum te afectează în 2025 măsurile adoptate de Ministerul de Finanțe
Recent, Guvernul României a publicat proiectul „ordonanței austerității”, denumit neoficial „ordonanța trenuleț”. Documentul conține o serie de măsuri fiscale și bugetare menite să reducă deficitul bugetar și să asigure sustenabilitatea financiară a statului. Aceste măsuri, care intră în vigoare în 2025, afectează multiple categorii de contribuabili, de la angajații din IT, construcții și agricultură, până la antreprenorii care operează microîntreprinderi.
Ordonanța reprezintă un răspuns la cerințele Comisiei Europene și la obligațiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate acestea, noile reglementări au stârnit controverse, numeroase voci criticând impactul acestora asupra mediului economic și social.
Creșterea impozitului pe dividende și reducerea pragului pentru microîntreprinderi
Una dintre măsurile principale ale ordonanței constă în majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%. Această creștere are drept scop mărirea veniturilor bugetare, însă afectează direct profitabilitatea investitorilor și antreprenorilor care primesc dividende.
Pe lângă acest aspect, pragul de impozitare pentru microîntreprinderi va fi redus semnificativ. Dacă până acum limitele de venit erau de 500.000 de euro, acestea vor scădea la 250.000 de euro în 2025 și la 100.000 de euro în 2026. Această măsură va aduce mai multe firme mici în categoria celor care plătesc impozit pe profit, crescând presiunea fiscală asupra acestora.
Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții și agricultură este un alt punct sensibil. Aceste industrii au beneficiat de scutiri sau reduceri fiscale pentru a încuraja dezvoltarea și competitivitatea lor. Începând cu 2025, aceste facilități vor fi eliminate, ceea ce ar putea duce la scăderea atractivității acestor sectoare și, posibil, la relocări de forță de muncă sau capital.
Impact asupra salariaților și angajatorilor din sectorul public
În ceea ce privește sectorul public, măsurile de austeritate includ înghețarea salariilor bugetarilor la nivelul lunii noiembrie 2024 și interzicerea acordării de prime, bonusuri sau alte beneficii similare. De asemenea, numărul posturilor vacante care pot fi ocupate va fi limitat la 15% din totalul celor care devin disponibile.
Pentru angajații plătiți cu salariul minim, există o veste bună: aceștia vor beneficia de o creștere a salariului net datorită unor deduceri fiscale de 300 de lei lunar. Totuși, pentru majoritatea angajaților din sectorul public, aceste măsuri de austeritate vor însemna stagnare financiară și, posibil, scăderea motivației.
Ajutoarele sociale vor fi și ele înghețate, deoarece indicele social de referință rămâne neschimbat. În plus, pensiile speciale nu vor fi actualizate cu rata inflației, iar alte beneficii sociale sunt menținute la nivelurile actuale.
Efectele economice și sociale pe termen lung
Ordonanța austerității are ca obiectiv reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2031, ceea ce reprezintă o ajustare fiscală de proporții. Cu toate acestea, măsurile adoptate ridică întrebări privind sustenabilitatea socială și impactul asupra economiei. Reducerea facilităților fiscale, creșterea taxelor și limitarea cheltuielilor publice ar putea descuraja investițiile și reduce consumul.
Pe de altă parte, guvernul susține că aceste măsuri sunt necesare pentru a asigura stabilitatea macroeconomică și pentru a atrage finanțări europene în cadrul PNRR. Dacă implementarea lor va fi eficientă, România ar putea beneficia de o economie mai echilibrată și de o mai bună gestionare a finanțelor publice.
Ordonanța „trenuleț” aduce schimbări semnificative pentru toate categoriile de contribuabili, dar și pentru sectorul public. Este esențial să analizezi cu atenție aceste măsuri și să te pregătești pentru impactul lor. Dacă ești antreprenor sau salariat, ajustează-ți planurile financiare pentru 2025, având în vedere noile reglementări. Pe termen lung, adaptarea la aceste schimbări va fi esențială pentru a face față noii realități economice