Tornadă solară uriașă și o erupție de plasmă spectaculoasă, surprinse simultan pe suprafața Soarelui FOTO
O imagine rară a reușit să surprindă în același timp două fenomene cosmice impresionante pe suprafața Soarelui: o tornadă solară gigantică și o erupție masivă de plasmă. Fotografia a fost realizată de cercetătorul român Maximilian Teodorescu de la Institutul de Științe Spațiale, care a reușit să surprindă aceste manifestări ale câmpului magnetic solar la o scară greu de imaginat pentru Pământ.
Fenomenul, apărut pe 20 august, a atras atenția comunității astronomice internaționale, atât prin amploarea evenimentelor, cât și prin raritatea surprinderii lor în același cadru. Deși tornada și erupția nu sunt direct legate între ele, ambele își au originea în instabilitățile câmpului magnetic al Soarelui.
O tornadă solară de dimensiuni colosale
Tornadele solare seamănă doar vizual cu fenomenele similare de pe Pământ. Dacă pe planeta noastră ele sunt generate de diferențe de temperatură și curenți de aer, pe Soare structurile sunt formate din plasmă – un gaz ionizat – modelată de câmpurile magnetice ale stelei.
În cazul surprins de Teodorescu, dimensiunea acestei tornade este amețitoare: aproximativ 130.000 de kilometri înălțime. Practic, vorbim despre o formațiune de peste zece ori mai înaltă decât diametrul Terrei. Astfel de structuri apar relativ rar, iar faptul că au putut fi documentate în paralel cu o erupție de plasmă le conferă un caracter spectaculos.
Astronomii au monitorizat fenomenul timp de mai multe zile, primele imagini fiind raportate încă din 17 august de observatoarele solare din rețeaua GONG (Global Oscillation Network Group). Rețeaua, compusă din șase telescoape identice amplasate în diferite colțuri ale lumii, permite observarea aproape continuă a Soarelui și actualizarea în timp real a evoluției activității sale.
O erupție masivă de plasmă și impactul ei
Alături de tornadă, în imagine a fost surprinsă și o erupție impresionantă de plasmă, cunoscută în limbaj științific sub denumirea de „prominență eruptivă”. Aceasta se formează atunci când câmpul magnetic care menține plasma stabilă pe suprafața Soarelui cedează și materialul este aruncat în spațiu.
În acest caz, erupția a avut un diametru de aproximativ 200.000 de kilometri, adică de aproape 16 ori mai mare decât diametrul Pământului. De multe ori, astfel de evenimente pot da naștere la ejecții coronale de masă (CME), care odată ajunse spre Pământ pot provoca furtuni geomagnetice, afectând sateliții, sistemele de comunicații și generând spectacole luminoase sub forma aurorelor.
Din fericire, erupția observată de Teodorescu nu s-a îndreptat către planeta noastră, deci nu există riscul unor perturbări. Totuși, alte activități solare aflate în desfășurare produc vânturi solare care pot crea aurore vizibile la latitudini nordice.
Soarele, în plin maxim solar
Evenimentele spectaculoase din aceste zile se înscriu într-o perioadă intensă din viața Soarelui. Steaua noastră se află în plin „maxim solar”, faza de activitate intensă care apare la fiecare aproximativ 11 ani, atunci când câmpul său magnetic se slăbește și își schimbă polaritatea.
Pentru astronomi, dar și pentru pasionații de observații astronomice, această perioadă oferă oportunități deosebite. Cu ajutorul unor telescoape dotate cu filtre speciale pentru observarea Soarelui, chiar și amatorii pot urmări în siguranță pete solare, protuberanțe sau erupții de plasmă. „Este cel mai dinamic spectacol pe care îl poți vedea pe cer”, a declarat Teodorescu, subliniind că fiecare zi aduce noi surprize.
Imaginea realizată de cercetătorul român nu este doar un document științific valoros, ci și o dovadă a frumuseții și complexității proceselor care au loc pe Soare. În același timp, ea reamintește de legătura directă dintre activitatea solară și viața pe Pământ, de la spectacolele naturale ale aurorelor până la vulnerabilitatea tehnologiilor moderne în fața furtunilor geomagnetice.
Astfel de momente atrag atenția asupra faptului că Soarele, deși aparent stabil și imuabil pe cer, este un astru extrem de activ și schimbător, iar cercetările asupra lui rămân esențiale atât pentru știință, cât și pentru protejarea civilizației noastre tehnologizate.