Toate măsurile din noul Cod Fiscal pentru persoane fizice. Cum vor suferi românii de rând la buzunar din această lună
Legea 141/2025, primul pachet de măsuri fiscal-bugetare pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat, în mare parte, în vigoare la 28 iulie. Pentru multe dintre schimbări, impactul real va fi resimțit etapizat, până în 2027, dar unele lovesc direct în buzunar încă din această toamnă.
Una dintre primele modificări palpabile este scumpirea rovinietei și dublarea amenzilor pentru lipsa ei: din 1 septembrie 2025, tariful pentru o zi urcă de la 2,5 la 3,5 euro, cel pentru 10 zile de la 3,3 la 6 euro, iar amenda pentru autoturisme poate ajunge la 1.000 de lei.
Ce intră în vigoare acum și în următoarele luni
Pachetul prevede o serie de măsuri cu efect imediat sau cu termene apropiate. Pe zona transporturilor, creșterea rovinietei are rolul declarat de a finanța mai predictibil infrastructura, însă pentru șoferi înseamnă costuri fixe mai mari la fiecare drum pe rețeaua națională. Amenzile mai aspre urmăresc disciplinarea celor care „uită” taxa, dar ridică și nota de plată pentru orice neglijență.
Tot în pachet intră și înghețări sau amânări. De exemplu, deși Legea pensiilor (360/2023) prevedea o indexare anuală a punctului de referință, în 2026 acesta rămâne 81 de lei, urmând ca formula de majorare (inflație + 50% din creșterea reală a salariului mediu brut) să se aplice abia din 2027.
Ce se schimbă din 2026: venituri înghețate, burse recalculate, facilități reduse
În 2026, alocațiile pentru copii rămân la nivelul din decembrie 2025, la fel și o serie de indemnizații speciale (artiști interpreți, membri ai Academiei Române și ai Academiei Oamenilor de Știință, ajutorul pentru soțul supraviețuitor). Pentru gospodăriile cu venituri mici, asta înseamnă putere de cumpărare erodată dacă inflația nu scade consistent.
Indicatorul social de referință (ISR) rămâne tot la 660 de lei în 2026, ceea ce blochează creșterea automată a mai multor beneficii sociale care se raportează la acest plafon. Practic, toate prestațiile legate de ISR rămân înghețate încă un an.
Sistemul de burse pentru elevi este simplificat la trei tipuri: bursă de merit, bursă socială și bursă tehnologică, pentru învățământul profesional. Valorile și metodologia vor fi stabilite prin hotărâre de Guvern, dar eliminarea altor tipuri de burse ridică întrebări despre cum vor fi recunoscute performanțele speciale sau nevoile punctuale.
Studenții vor avea, din 2026, reducere la transport doar pe ruta domiciliu – localitatea facultății și în transportul local din acel oraș. În același an, numărul de călătorii dus-întors gratuite cu trenul pentru revoluționari, magistrați sau angajați ai structurilor din subordinea Ministerului Transporturilor scade la trei.
2027 și după: indemnizația de solidaritate și reformele din educație, amânate
Indemnizația de solidaritate pentru pensionarii cu handicap grav (vizual sau fizic) și handicap accentuat, care au pensie la limită de vârstă, este împinsă până la 1 ianuarie 2027. Pentru o categorie vulnerabilă, întârzierea înseamnă încă un an fără sprijinul promis.
În educație, mai multe proiecte structurale se amână tot pentru 2027: Centrul Național pentru Educație Incluzivă, Programul „Masă sănătoasă”, noua agenție pentru calitate și inspecție în învățământul preuniversitar, precum și centrul național pentru formarea cadrelor didactice. În plus, jaloanele privind finanțarea educației la minimum 15% din bugetul general consolidat sunt împinse în timp. Aceste amânări lasă sistemul într-o zonă de tranziție, fără resursele promise la termenul inițial.
Normele didactice cresc, potrivit legii, însă detaliile tehnice urmează să fie clarificate prin acte subsecvente. Pentru cadrele didactice, asta poate însemna mai multe ore sau activități obligatorii, fără ca efectele salariale să fie încă transparente.
În ansamblu, Legea 141/2025 combină majorări punctuale (taxe de drum, amenzi) cu înghețări și amânări care conservă cheltuiala publică pe termen scurt. Pentru persoanele fizice, rezultatul este o presiune discretă, dar constantă: costuri suplimentare unde statul poate încasa rapid și beneficii sociale amânate sau plafonate acolo unde impactul bugetar ar fi mare.