Tipuri de pensie în România și modul în care se calculează veniturile la fiecare categorie după noua lege a pensiilor

Sistemul public de pensii din România funcționează acum conform Legii nr. 360/2023, care stabilește modul de calcul al pensiilor — iar, începând cu 1 septembrie 2024, toate pensionările se fac pe baza punctajului. Iată principalele tipuri de pensie și câteva exemple concrete de calcul, actualizate la 3 decembrie 2025.

Ce tipuri de pensii există și cum se aplică noile reguli

În prezent, în România există mai multe forme de pensii: pensie pentru limită de vârstă (pensie contributivă), pensie minimă garantată, pensii anticipate sau anticipate parțial, pensii de invaliditate, pensii sociale și pensii speciale pentru anumite categorii (militari, magistrați etc.).

Totuși, reforma din 2024‑2025 se referă în principal la pensiile contributive, cele calculate pe baza activității profesionale și a stagiului de cotizare acumulat. Conform noii legi, cuantumul pensiei se stabilește astfel:

Pensie = Valoarea punctului de referință (VPR) × Numărul total de puncte acumulate.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Pentru 2025, valoarea punctului de referință este oficial 81 lei. Numărul total de puncte include: punctele de contributivitate (corespunzătoare salariilor și vechimii), punctele de stabilitate acordate pentru depășirea stagiului standard de cotizare, și eventuale puncte asimilate/necontributive (studii, alte perioade recunoscute etc.).

Ce pensii reies la diferite scenarii — exemple concrete

1. Pensie minimă garantată

Persoanele care au lucrat minim 15 ani beneficiază de pensia minimă — în 2025 aceasta este 1.281 lei.

De exemplu: dacă după recalculare pensia iese 900 lei, statul completează până la 1.281 lei.

2. Pensie după 15 ani de muncă, cu punctaj redus

Să presupunem că un salariat a acumulat pe înregistrările sale doar 85 de puncte totale în cei 15 ani (punctaj mediu lunar). Aplicând formula: 85 × 81 lei = 6.885 lei anual ≈ 574 lei/lună.

Cum această sumă este sub pensia minimă garantată, va fi majorată automat la 1.281 lei.

3. Pensie după o viață de muncă (ex: 35–40 de ani, contribuții medii spre ridicate)

Dacă cineva are un punctaj total consistent, să spunem 160–200 puncte (în funcție de salarii, vechime, eventuale puncte de stabilitate), pensia lunară poate fi:

160 × 81 = 12.960 lei anual → ~ 1.080 lei/lună
200 × 81 = 16.200 lei anual → ~ 1.350 lei/lună

Aceste sume reflectă dreptul conform formulei — dacă sunt sub pragul de minim garantat, pensia va fi ajustată. Aceste simulări sunt orientative și pot varia mult în funcție de istoricul complet al cotizărilor, de perioadele recunoscute ca asimilate și de bonusurile pentru vechime suplimentară (puncte de stabilitate).

Ce prevede Legea 360/2023 pentru viitorii pensionari

Legea 360/2023 are scopul de a fi mai echitabilă — toți cei cu același punctaj vor primi pensii identice, indiferent de momentul retragerii. Pentru cei care ies la pensie după realizarea stagiului complet, avantajele sunt reale: o pensie mai corectă, proporțională cu contribuțiile.

Cei care au avut perioade scurte de cotizare sau venituri reduse rămân protejați prin pensia minimă garantată, dar venitul lor va fi modest.

Important este ca fiecare asigurat să verifice dosarul de pensie, să aibă în el toate perioadele lucrate și să ceară recalcularea dacă este necesar — asta poate face diferența între o pensie de câteva sute de lei și una decentă.