TikTok: Noua arenă a extremei drepte în România

În pragul alegerilor prezidențiale din România, TikTok s-a transformat într-un teren fertil pentru propaganda extremistă. Popularitatea rețelei și algoritmii săi de promovare a conținutului polarizant au creat condițiile perfecte pentru ascensiunea candidaților eurosceptici și naționaliști, într-un climat de tensiune politică fără precedent.

În noiembrie 2024, România a fost zguduită de o situație excepțională: Calin Georgescu, un fost înalt funcționar cu viziuni eurosceptice și naționaliste, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale după o campanie masivă și coordonată pe TikTok. Campania sa a ridicat suspiciuni serioase de ingerință rusă și manipulare a electoratului, ceea ce a determinat Curtea Constituțională să anuleze scrutinul și să îl excludă pe Georgescu din competiția electorală.

La câteva luni distanță, George Simion, liderul partidului AUR, preia ștafeta. La doar 38 de ani, Simion este favorit în sondaje și a reușit să devină o prezență dominantă pe TikTok, unde are peste 1,3 milioane de abonați. Aplicația, extrem de populară în România — cu 9 milioane de utilizatori la o populație de 19 milioane —, a devenit principalul canal de comunicare politică pentru candidații extremiști.

Însă autoritățile sunt acum mult mai vigilente. Platforma TikTok, supusă unei anchete a Comisiei Europene, a anunțat că a eliminat peste 27.000 de conturi false care sprijineau campania lui Georgescu și partidul AUR, într-un efort de a manipula discursul electoral. În plus, TikTok a angajat 120 de moderatori suplimentari vorbitori de română și a stabilit canale directe de comunicare cu autoritățile române.

Cum algoritmii favorizează polarizarea

Chiar și cu măsuri suplimentare de siguranță, experții avertizează că algoritmii TikTok continuă să ofere o vizibilitate disproporționată candidaților controversați. Într-un astfel de ecosistem digital, cei care înțeleg cum funcționează platforma și publică materiale vizual atractive și emoționale sunt avantajați, indiferent de veridicitatea mesajelor transmise, explică Madalina Botan, lector la Universitatea de Științe Politice din București.

George Simion stăpânește perfect această strategie: alternează între momente din campanie și secvențe din viața personală, reușind să construiască o imagine de „om al poporului”. Prin susținerea frecventă a lui Calin Georgescu, Simion își consolidează legitimitatea în fața unui electorat deja radicalizat.

Între timp, Calin Georgescu nu a dispărut de pe TikTok. Deși exclus din alegeri, susținătorii săi continuă să posteze videoclipuri virale în care cer revenirea sa și denunță alegerile ca fiind o „farsă” sau o „manipulare”.

În paralel, candidații moderați, precum primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, sunt ținte constante ale ridiculizării. Un exemplu recent arată cum declarațiile sale despre necesitatea reformelor sunt suprapuse cu efecte sonore ridicole și muzică absurdă, sporind percepția de incompetență.

Mai grav, investigațiile presei locale au arătat cum unele conturi care anterior promovau mesajele lui Georgescu au fost reciclate pentru a difuza propagandă prorusă, inclusiv mesaje nostalgice despre comunism și promisiuni false de „eliberare” a României de către Vladimir Putin.

Un fenomen care reflectă radicalizarea societății

Cazul TikTok în România reflectă o problemă mai largă: radicalizarea unei părți din electorat, alimentată de un discurs politic toxic și de o utilizare strategică a rețelelor sociale. Deși guvernul a impus reguli mai stricte privind finanțarea și marcarea conținutului politic, impactul real al acestor măsuri rămâne limitat.

Raluca Radu, directoarea Facultății de Jurnalism din București, subliniază că, deși algoritmii TikTok nu prezintă anomalii evidente de această dată, efectul de amplificare al mesajelor extremiste este în continuare îngrijorător. „Într-un astfel de mediu digital, este foarte greu să oprești propagarea dezinformării și polarizării”, avertizează ea.

În concluzie, TikTok s-a transformat într-o armă politică redutabilă în România, una care favorizează extremele și care poate influența decisiv soarta alegerilor. Într-un context în care încrederea în instituțiile democratice este deja fragilă, rețelele sociale par să devină nu doar un teren de luptă electorală, ci și un catalizator al divizării societății.