Te-a sunat banca? Ai grijă! Metoda „spoofing” face ravagii în România: zeci de mii de lei furați într-o clipă

Tot mai mulți români sunt ținta unei înșelătorii extrem de bine puse la punct, cunoscută sub numele de „spoofing”. Deși termenul poate părea tehnic și complicat, efectele acestei escrocherii sunt cât se poate de reale: conturile bancare sunt golite în câteva minute, iar victimele rămân nu doar fără economii, ci și cu datorii uriașe către bănci.

Una dintre cele mai recente victime este o femeie din Deva, care s-a trezit nu doar fără bani în cont, ci și cu un credit de 57.000 de lei făcut în numele ei, scriu StirileProTV. Modul în care funcționează metoda ar trebui să te pună serios pe gânduri. Escrocii se folosesc de tehnologie pentru a-ți „fabrica” în fața ochilor un apel telefonic care pare să vină chiar de la banca ta. Numărul afișat e identic cu cel real, vocea e convingătoare, iar povestea pare urgentă și credibilă. În realitate, nu e decât un joc de iluzii periculos.

Cum funcționează „spoofing” și de ce e atât de greu de detectat

Metoda „spoofing” constă în falsificarea identității numerelor de telefon, astfel încât, pe ecranul telefonului tău, să apară că te sună o instituție oficială – banca, poliția sau chiar ANAF-ul. De fapt, apelul vine de la un escroc, care are un plan bine pus la punct.

În cazul bărbatului din Botoșani, pierderea a fost chiar mai mare: un milion de lei. Totul a început cu un apel în care i s-a spus că au fost detectate tranzacții suspecte în valoare de 5.000 de lei. Deși bărbatul a verificat contul și nu a observat nereguli, câteva ore mai târziu a primit un alt apel, tot de pe un număr care părea al băncii. Sub pretextul că datele sale bancare au fost compromise de un angajat, escrocul l-a convins să instaleze mai multe aplicații pe telefon. Acestea i-au permis atacatorului accesul total asupra contului și autorizarea unei plăți colosale.

Un caz similar s-a petrecut la Deva, unde o profesoară a fost contactată de o persoană care a pretins că o ajută să învețe mai multe despre siguranța bancară. Conversația a avut loc prin WhatsApp, cu imagini și explicații convingătoare. La final, femeia s-a trezit cu un credit mare în cont, fără să fi semnat nimic. Din fericire, autoritățile au reușit să recupereze peste 40.000 de lei din prejudiciu, dar cercetările continuă.

WhatsApp, cadourile false și alte capcane populare

Escrocii nu se limitează doar la apeluri telefonice. WhatsApp a devenit un teren fertil pentru fraudele de tip spoofing, fiind folosit pentru a trimite imagini, linkuri sau a purta conversații convingătoare. Foarte des, aceștia promit locuri de muncă, cadouri sau vouchere, cerând în schimb instalarea unor aplicații sau completarea unor formulare cu date personale.

Un localnic a declarat că zilnic primește astfel de mesaje și apeluri. Cel mai adesea, i se cere să adauge un număr nou pentru a primi „premii” sau „oportunități de angajare”. Tot ce trebuie să faci este să închizi apelul sau să ignori mesajul. Nu te lăsa păcălit: nimeni nu-ți oferă ceva gratis doar pentru că ai fost „ales”.

Expertul Darius Țica, de la DNSC (Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică), recomandă un truc simplu pentru a verifica autenticitatea unui apel: închide apelul și sună înapoi la același număr. Dacă răspunde instituția reală, înseamnă că apelul inițial a fost fals. Această metodă te poate salva de la pierderi financiare serioase.

Ce poți face pentru a nu deveni o altă victimă

Primul pas este să fii mereu sceptic. Chiar dacă numărul pare cunoscut sau conversația sună oficial, nu divulga niciodată date personale sau bancare prin telefon sau aplicații de mesagerie. Băncile nu cer astfel de informații telefonic și nu îți vor cere să instalezi aplicații pentru „securizarea contului”.

Dacă primești un apel suspect, nu intra în panică. Închide, verifică informația pe site-ul oficial al băncii și sună tu înapoi. Orice grabă sau insistență ar trebui să-ți ridice semne de întrebare.

Dacă ai fost deja păcălit, sună imediat la 112 și anunță banca. Cu cât reacționezi mai repede, cu atât cresc șansele ca o parte din bani să fie recuperată. Nu ezita să anunți și DNSC, care poate documenta și urmări astfel de cazuri.

Fenomenul spoofing e în plină ascensiune, dar cu puțină vigilență și scepticism sănătos, poți evita să devii următoarea victimă. Ține minte: vocea care-ți spune că te sună din partea băncii nu e întotdeauna prietenul tău. E posibil să fie exact opusul.