Taxarea inversă generalizată, cea mai nouă găselniță de la Guvern. Experții fiscali avertizează: Ar împinge colectarea TVA către peste 600.000 de operatori economici

BANI ȘI CURS VALUTAR

Taxarea inversă generalizată

Spațiul public este acaparat în aceste zile de experți economici care aduc în atenția publicului diferite măsuri pe care le consideră eficiente pentru a reduce deficitul bugetar. Unii economiști sunt de părere, de exemplu, că în România ar trebui introdusă taxarea inversă generalizată. Doar că alți experți fiscali vin în completarea acestora și îi contrazic, aducând o serie de argumente care arată efectele negative pe care o astfel de măsură le-ar presupune pentru economia autohtonă.

Unul dintre specialiștii care nu susțin taxarea inversă generalizată este Mariana Vizoli, consultant fiscal independent, cadru didactic asociat la ASE și fost director în Ministerul Finanțelor, în cadrul direcției care elabora legislația de TVA.

„Dacă am lua scenariul taxării inverse generalizate, TVA nu se mai colectează deloc pe fiecare verigă a lanțului de tranzacții și dacă ultima verigă este o firmă care intră în faliment, insolvență (cazuri frecvente), deja TVA se pierde uneori definitiv. Presupunând că aceste firme, anterior intrării insolvență, au avut livrări către persoane fizice sau alți neplătitori de TVA (instituții publice, școli, spitale, ONG-uri), pentru care au colectat TVA, dar neavând lichidități nu au plătit TVA la buget, la data intrării în insolvență datoriile (inclusiv cele datorate bugetului) intră la masa credală și marea majoritate sunt anulate în procesul de reorganizare”, a spus expertul.

Conform specialistului, sistemul TVA bazat pe plățile fracționate are un sens logic și tocmai de aceea a înlocuit vechiul ICM (impozit pe circulația mărfurilor), care se colecta doar pe ultima verigă.

Acest sistem de plăți fracționate asigură colectarea TVA de la fiecare verigă de pe lanțul de tranzacții, nu numai de la consumatorul final. Un alt principiu de bază este deductibilitatea TVA pentru operatorii care realizează activități economice și care conduce ca pe lanțul de tranzacții furnizorul să suporte TVA doar pentru diferența între colectat și deductibil.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Riscăm să se repete momentul din 2007, când măsura a fost implementată pentru toate bunurile importate din afara Uniunii Europene, doar pentru o jumătate de an. Motivul? S-a constatat o scădere a încasărilor TVA

România a trecut deja printr-o experiență similară în 2007, când a introdus mecanismul de taxare inversă pentru toate bunurile importate din afara Uniunii Europene. La doar șase luni de la aplicare, autoritățile vamale au observat o scădere semnificativă a încasărilor din TVA, ceea ce a condus la retragerea rapidă a măsurii. Problema de fond a fost că, neplătindu-se TVA la import, multe dintre produsele aduse în țară au fost apoi vândute pe piața neagră, fără nicio evidență fiscală. Importatorii nu mai aveau niciun interes să deducă TVA-ul, din moment ce nu îl plătiseră inițial.

Dacă s-ar aplica astăzi o taxare inversă extinsă, riscurile ar fi similare: s-ar repeta acest tip de fraudă, iar veniturile bugetare ar suferi cel puțin temporar. În plus, într-un astfel de scenariu, statul ar pierde o sursă importantă de venit pe termen scurt, pentru că TVA-ul colectat azi vine în mare parte din tranzacțiile B2B, între firme, nu din vânzările către consumatorul final. O taxare inversă generalizată ar muta povara colectării TVA spre zona de retail și ar impune o perioadă de tranziție în care statul ar avea nevoie de un tampon financiar (buffer) pentru a compensa pierderile până când sistemul ar deveni stabil.

Riscurile taxării inverse generalizate nu se termină aici

În prezent, mai spune expertul, aproximativ 40% din veniturile din TVA sunt generate de un număr restrâns de mari contribuabili – circa 2.000 de firme. Aplicarea taxării inverse generalizate ar însemna abandonarea colectării TVA pe întreg lanțul de vânzări, transferând întreaga povară a colectării către segmentul de retail. Aceasta ar presupune monitorizarea a peste 600.000 de operatori economici, ceea ce ar destabiliza complet sistemul fiscal.

O asemenea schimbare ar fi extrem de dificil de gestionat, riscând să ducă la un colaps administrativ. Controlul fiscal ar deveni practic imposibil, necesitând o extindere masivă a aparatului de inspecție și supraveghere, ceea ce ar însemna costuri uriașe și o eficiență scăzută. În loc să simplifice sistemul, taxarea inversă aplicată pe scară largă ar crea un haos operațional și ar pune o presiune uriașă pe instituțiile statului.

„Pe lângă fraudă, golul de venituri la bugetul de stat este foarte mare, cel puțin în primele luni de aplicare. Taxarea inversă generalizată ar împinge colectarea TVA către sistemul retail. Întrucât bugetul de stat este alimentat în majoritate de plățile din TVA ale contribuabililor din vânzările pe relația B2B, adică între doi operatori economici nu către consumatorul final, taxarea inversă ar necesita un așa-numit buffer pentru a ne stabiliza până sistemul s-ar echilibra.

Nu văd cum nu ar conduce la gol de venituri dacă dintr-o dată pierdem veniturile de la marii contribuabili pe relația B2B și ne bazăm pe veniturile colectate de la consumatorii finali de la 600.000 de operatori economici. Chiar dacă între aceștia sunt și mari contribuabili, să nu uităm că există pe teritoriul României o rețea impresionantă de detailiști, care nu sunt mari contribuabili și sunt mulți”, notează specialistul.

Urmăriţi-ne şi pe: