Țara europeană în care oamenii stau cel mai mult pe internet. Cum stau celelalte țări la capitolul timp online

Noi statistici arată că o parte din Europa este „aproape mereu online”. Într-un eșantion internațional, state precum Spania, Regatul Unit, Franța, Suedia și Italia apar în fruntea clasamentului european la timpul petrecut pe internet, pe fondul unei penetrări ridicate a conexiunilor broadband și al unei dependențe crescânde de servicii digitale pentru muncă, educație, divertisment și socializare. La polul opus, în regiune există și țări unde conectivitatea este mai puțin omniprezentă, iar ponderea neutilizatorilor rămâne sesizabilă.

Tendința este alimentată de două dinamici: maturizarea ecosistemelor digitale (platforme de video, gaming, e-commerce, servicii bancare și administrative online) și extinderea accesului mobil de mare viteză. În rândul tinerilor, comportamentul „aproape constant online” devine normă, însă datele arată că și adulții de vârstă mijlocie cresc timpul petrecut pe ecran, mai ales în context profesional și al consumului multimedia, arată Pew Research Center.

Cine sunt „campionii” europeni ai conectivității

În partea de sus a clasamentului european apar Spania, Regatul Unit, Franța, Suedia și Italia. Aceste țări combină o acoperire foarte ridicată a internetului în gospodării (de regulă peste 90%) cu ecosisteme digitale bogate și piețe media extrem de competitive. În plus, munca hibridă și serviciile publice digitalizate împing utilizatorii să folosească internetul pe tot parcursul zilei, de la aplicații de navetă și plăți contactless până la platforme de telemedicină și cursuri online.

Pe segmentul mobil, oferta de abonamente cu trafic generos sau nelimitat încurajează consumul continuu de video scurt, streaming audio și jocuri. Totodată, cultura rețelelor sociale — cu cicluri rapide de știri, meme și conținut creator — amplifică sentimentul că „trebuie să fii prezent” pentru a nu rata conversațiile sau oportunitățile profesionale.

Unde stă Europa „mai puțin online” și de ce contează

Există însă și excepții. În unele state din Europa Centrală și de Est, ponderea celor care declară că stau mai puțin online sau nu folosesc internetul deloc rămâne mai ridicată decât în „campioane”. Factorii sunt amestecați: decalaje de infrastructură în zone rurale, venituri mai mici, vârstă medie mai ridicată a populației, dar și preferințe culturale pentru media tradițională. Astfel de diferențe se traduc în nevoi distincte de politici publice — de la programe de alfabetizare digitală pentru vârstnici până la subvenții pentru conectivitatea rurală.

Aceste disparități contează economic: firmele care vând online, platformele educaționale și chiar administrațiile locale își ajustează serviciile și investițiile în funcție de „timpul digital” al cetățenilor. Un public mai puțin online poate însemna costuri mai mari pentru a atinge rezidenții, dar și oportunități pentru proiecte de incluziune digitală cu impact social direct.

România nu a fost inclusă în eșantionul Pew. Alte statistici indică însă o penetrare a internetului de ~94%, dar cu rate mai reduse de consum video și știri online față de vestul Europei, semn că românii petrec, în medie, mai puțin timp „aproape mereu online” decât țările fruntașe.

Îngrijorări de sănătate publică și răspunsuri de politici

Creșterea timpului pe ecran vine la pachet cu preocupări privind atenția, somnul, anxietatea și impactul asupra copiilor și adolescenților. În paralel cu apelurile la „diete digitale”, mai multe guverne europene discută reguli pentru platformele mari, măsuri de siguranță pentru minori, dar și limitări ale folosirii smartphone-urilor în școli. La nivel european, se discută tot mai des despre un echilibru între inovație și protecția sănătății mentale, cu accent pe transparența algoritmilor, controlul parental și alfabetizarea media.

Pentru utilizatori și familii, recomandările rămân pragmatice: limite clare de timp pe aplicații, „insule” fără ecrane (la masă, seara târziu), notificări reduse și prioritizarea conținutului educațional sau creativ. Pentru companii și instituții, miza este să proiecteze servicii digitale care nu recompensează doar „timpul petrecut”, ci și calitatea interacțiunii.

Ce urmează: dincolo de „mereu online”, către „mai bine online”

Europa nu va deveni mai puțin conectată; dimpotrivă, automatizarea, AI generativă și serviciile publice digitale vor crește timpul online. Provocarea se mută de la „cât” la „cum”: cum transformăm conectivitatea în productivitate, învățare și bunăstare, reducând în același timp riscurile? Țările „mereu online” vor experimenta cu reguli și instrumente pentru un internet mai sigur, iar cele „mai rar online” vor accelera recuperarea decalajelor — două obiective care, împreună, pot duce la un peisaj digital european mai echilibrat și mai incluziv.